– Cum ați primit sesizările legate de interzicerea Marșului Oradea Pride 2026 și ce demersuri ați inițiat până în prezent?

Renate Weber: Instituția Avocatul Poporului s-a implicat și anul trecut în realizarea, ca să spunem așa, marșului Pride de la Oradea. Anul trecut am primit o sesizare din partea asociației Asociaţiei Ark. Am avut colege care au venit în închetă la primăria din Oradea. Din păcate, însă, refuzul autorizării a fost același. Dar am avut, iarăși, o colegă care era observator pe toată durata marșului. Și același lucru îl facem și anul acesta, în sensul în care am venit la acest eveniment organizat de asociația Ark și de ACCEPT împreună. Vom participa la marș, dar cu titlu de observator, ca să vedem felul în care se desfășoară. Și sigur că avem în vedere să continuăm implicarea noastră. Vom vedea ulterior ce se întâmplă, dacă se vor da amenzi de către jandarmerie.

– Considerați că autoritățile locale din Oradea au respectat cadrul constituțional și legal în luarea acestei decizii?

Renate Weber: Nu vom lăsa lucrurile să se petreacă ca și cum ar fi firesc. Ca și cum ar fi firesc să nu permiți acest marș să aibă loc, sau ar fi firesc să amendezi persoanele care organizează acest marș. Și asta spun pentru că, din perspectiva avocatului poporului care este garantul constituțional al drepturilor și libertăților, în mod categoric noi avem în Constituția României dreptul acesta la întrunire pașnică, prevăzut de Constituție. Nu există niciun motiv pentru care marşul Pride să nu poată avea loc. Să ne înțelegem, autorizarea pe care trebuie să o dea o autoritate locală nu este… este o autorizare care are în vedere traseul pe care trebuie să-l parcurgi, felul în care organizatorii își asumă responsabilitatea pentru ce se întâmplă pe parcursul marșului. Da, eu decid primărie sau primar dacă vă dau voie sau nu vă dau voie. Îmi pare rău, asta este total nelegal. Nu-i adevărat, asta este legea în România. Și, în plus, nu avem doar Constituția României, avem legislații internaționale, avem convenții internaționale a drepturilor românilor, avem o jurisprudență bogată de la Curtea Europeană a Drepturilor Românii.

Toate acestea, la rândul lor, sunt parte din legislația română, că așa spune Constituția, și chiar au prioritate față de legea română.

– În ce măsură invocarea „bunelor moravuri” poate constitui un temei legal pentru restrângerea libertății de întrunire?

Renate Weber: Deci chiar nu există niciun motiv pentru care acest marș să nu aibă loc. Am văzut că anul acesta, în refuzul de a autoriza, s-a invocat chestiunea bunelor moravuri, dar acest lucru excede mult, mult, mult gradului de proporționalitate pe care îl prevede și Constituția României când e vorba de limitarea exercițiului unor drepturi.

Deci, sub nicio formă, nu trece așa ceva de testul pe care Constituția noastră îl prevede, care se referă la ceea ce este proporțional firesc într-o societate democratică, societate care trebuie să fie mult mai tolerantă, mai înțelegătoare cu diversitatea lucrurilor dintr-o țară și diversitatea în ceea ce privește apartenanța unor concetățeni de-ai noștri la o minoritate sau alta.

– Ce rol poate avea Avocatul Poporului în astfel de situații și ce instrumente legale aveți la dispoziție pentru a interveni?

Renate Weber: Avocatul Poporului este o instituție de mediere. Deci, noi nu putem să dăm sancțiuni, nu acesta este rolul nostru. Ce putem noi să facem este, pe de o parte, cum am făcut anul trecut, să venim într-o închetă, să discutăm cu autoritățile locale, să observăm felul în care se desfășoară acest marș. Vom putea să analizăm și după aceea în ce măsură ne putem implica în a susține o acțiune în justiție. De partea organizatorilor sunt lucruri pe care le vom analiza în următoarele zile, nu vreau să vorbesc acum înainte de a vedea cum se desfășoară marșul.

Dar sigur că, pe de altă parte, suntem în legătură și noi permanent cu Ombudsmanul European, cu instituții de genul Consiliului Europei, cu Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, cu diferși comisari din cadrul Comisiei Europene. Toate acestea, însă, sunt lucruri care se vor petrece iarăși, post-factum, pentru că, iată, deocamdată autoritățile locale vin cu această formulă extrem de rigidă în interpretarea lor de a nu permite, sau mă rog, așa cred autoritățile, că nu vor permite că acest marș să aibă loc. Ba da, marşul trebuie să aibă loc pentru că, repet, avem un drept constituțional la întrunire pașnică.

– Ce părere aveţi de reacţiile violente pe reţelele de socializare împotriva marşului?

Renate Weber: Eu nu cred că sunt foarte multe voci care sunt împotriva, de exemplu, a unui asemenea marș. Cred, însă, că sunt foarte agresive cele care sunt. Nu cred că sunt multe, dar sunt foarte agresive, ocupă toate rețelele sociale, se exprimă peste tot. Pare să fie o acțiune destul de bine pusă la punct dacă avem în vedere și numărul de boţi pe care îi folosesc. Eu mi-am petrecut ultimele zile, efectiv, citind sute și sute de comentarii făcute într-un limbaj al urii absolut îngrozitor, îngrozitor și inacceptabil.

Vreau să spun că autoritățile locale, indiferent care ar fi ele, prin felul în care ele, însă, le interzic astfel de întruniri pașnice, nu fac decât să întețească acest discurs al urii care se revarsă pe rețelele sociale, ceea ce mie mi se pare absolut inadmisibil. Dacă nu mă înșel, așa ceva chiar este interzis de legea penală în România. Cred, sincer, că așa cum au putut să se desfășoară, fără probleme, astfel de marșuri, la București, la Timișoara, la Iași, înțeleg că se dorește în viitor să fie și la Constanța, și la Braşov, așa este absolut firesc să se desfășoare și la oradea. Încăpățânarea, ca să zic așa, a autorităților locale de a refuza mi se pare total de neînțeles. Nu știu dacă este vorba aici de alergat după voturi, nici nu cred că ne interesează. Haideți să rupem chestiunile strict politice de alea care țin de respectul drepturilor fundamentale.