Nu vrea să candideze politic şi susţine că şi-a propus să devină cu adevărat primul prefect apolitic al judeţului Bihor. Un dialog cu prefectul Pop, despre problemele de infrastructură şi de administraţie ale Bihorului, în interviul de mai jos:

Claudiu Pop, primul prefect apolitic? „Da, aşa mi-am propus”

JURNAL BIHOREAN: Aţi devenit cel mai longeviv prefect din istoria judeţului Bihor. Analizându-vă activitatea, care credeţi că sunt top 3 realizări ale mandatului dvs.?

CLAUDIU POP: Sunt două paliere aici. Sunt lucruri care se văd şi lucruri care se văd mai puţin, dar contează la fel de mult ca aspecte mai vizibile. În privinţa aspectelor mai vizibile din activitatea mea ca prefect, aş pomeni demersurile pe care le-am făcut pentru realizarea unor poduri, a unor drumuri. Mă refer la inaugurarea podului Densuşianu, la inaugurarea pasajului de pe Centură, de la Metro, la refacerea cu un prim strat de asfalt a DN 76, între Oradea şi Dealurile Bitiilor. Apoi, avem pornirea lucrărilor şi, sper eu, finalizarea în acest an a celor două pasaje transversale de pe Centură, intersecţiile cu străzile Ciheiului şi Nojoridului. Mai sunt şi cele 60 de hectare aduse Oradiei şi Bihorului, cu sprijinul MApN, pentru Parcul Industrial II şi terminalul cargo de la Aeroport.

Aş mai pomeni demersurile făcute la Guvern împreună cu Primăria Oradea pentru eliberarea a 65.000 mp necesari realizării parcului din cartierul Oncea, demersuri ce aşteptăm să fie concretizate. Evident că acestea din urmă acţiuni sunt mult mai vizibile, pentru că se adresează unui număr mare de cetăţeni.

Am fost printre primele prefecturi din ţară care, în baza Legii 165 – legea proprietăţii am emis titluri de proprietate, în cursul anul trecut. Am fost prima Prefectură care am terminat inventarierea şi am început să emitem titluri de proprietate, datorită faptului că întreaga comisie şi-a făcut datoria. Dacă aş spune că este o realizare uriaşă pentru toţi cei care au primit titluri de proprietate, ceilalţi care nu sunt implicaţi ar putea spune „şi ce?”.

Care este problema cea mai dificilă cu care v-aţi confruntat, în calitate de prefect?

C.P.: Necorelarea unor prevederi legislative cu realitatea de zi cu zi.

Mai concret? Daţi-ne exemple.

C.P.: Activitatea curentă implică nenumărate provocări. Spre exemplu, contractele pentru DN 76 Oradea – Deva au fost încheiate în 2011. Mă refer la contractele încheiate între CNADNR şi cele trei companii de pe raza judeţului Bihor. Când sunt la volan, sunt cetăţean în primul rând şi am aceleaşi frustrări că nu toate drumurile din judeţ sunt foarte bune. Dar nu prefectul reziliază contracte. Prefectul poate face demersuri, iar CNADNR poate să rezilieze un contract, dacă are cadrul legal. Altfel nu poate. Or, până astăzi s-a văzut că a existat acel cadru legal pentru rezilierea contractului doar pe tronsonul Oradea – Bitii. De aceea suntem în situaţia în care suntem, cu acel drum.

Un alt drum cu probleme este DN 19 E Oradea (Biharia) – Chiribiş – Suplacu de Barcău. Este un drum în care nu se va investi masiv în perioada următoare. Până la finalizarea autostrăzii se vor face doar reparaţii curente.

O provocare majoră a fost secarea lacului termal cu nuferi din Băile 1 Mai, unde, în calitate de prefect, m-am implicat. Era de dorit ca din 1990 încoace toată lumea să se implice şi atunci nu eram în situaţia de astăzi. În această speţă, am făcut mai mult decât puteam face, conform legislaţiei şi atribuţiilor pe care le am. S-au sigilat toate forajele ilegale descoperite dar, în acelaşi timp, acum se realizează un studiu ştiinţific comandat de ANRM, ce va dura câţiva ani de zile. Dacă aceste demersuri erau începute în anii 90, nu se ajungea aici. Până la finalizarea studiului nu se pot lua decizii radicale.

Toate acestea sunt probleme la care lucrez zi de zi. Mi-aş dori să fie rezolvate toate mult mai rapid, mai eficient, dar trebuie să lucrăm cu cadrul legal pe care-l avem la dispoziţie.

Sunteţi mulţumit de felul în care funcţionează instituţiile deconcentrate pe care le aveţi în coordonare?

C.P.: Este mult spus că sunt mulţumit. Sunt instituţii care funcţionează bine şi este unde mai este mult de lucru. Legislaţia este aceeaşi şi oamenii sunt cei care mişcă lucrurile. Din păcate, sunt şi instituţii unde lucrurile nu funcţionează aşa cum mi-aş dori.

Exemple?

C.P.: Cetăţenii le văd. O parte din probleme sunt cauzate şi de probleme tehnice. De exemplu, faptul că populaţia trebuie să meargă atât la CAS, cât şi la Finanţe pentru probleme similare, însă cele două instituţii au softuri diferite. Sunt lucruri care ţin administraţia centrală. Sunt, în schimb, şi speţe ce pot fi rezolvate în plan local. De exemplu, la Cadastru, la Aleşd, unde oamenii stăteau la cozi, printr-o organizare mai bună s-a reuşit reducerea cozilor. La APIA Ştei am depistat cum oamenii stăteau la coadă, în timp ce funcţionara era în pauza de masă, la piaţă. E inadmisibil să îţi iei pauză de masă, când 40-50 de cetăţeni stau şi aşteaptă să le rezolvi problemele. Şi acolo s-au luat măsuri de urgenţă. Sigur, întotdeauna este loc de mai bine peste tot.

Cât de apolitic este prefectul Claudiu Pop? Se ştie că aţi fost susţinut de PSD, la numirea în funcţie.

C.P.: Nu voi nega niciodată că la instalarea în funcţie am fost susţinut de premierul de atunci, conform prerogativelor legale. Dar, din 18 mai 2012, am lăsat la o parte activitatea politică şi m-am concentrat în exclusivitate pe activitatea administrativă. Au trecut patru ani. În fiecare zi din aceşti aproape patru ani am încercat şi în mare parte cred că am reuşit să aplic legea cu fermitate şi cu imparţialitate. De asemenea, am încercat şi în mare parte cred că am şi reuşit să fac lucrurile să se mişte pentru cetăţenii din acest judeţ. Nu întotdeauna lucrurile s-au mişcat cu viteza pe care mi-aş fi dorit-o, nu întotdeauna lucrurile s-au întâmplat aşa cum mi-am dorit, dar sunt un om perseverent şi fiţi siguri că veţi vedea evoluţii pozitive şi în perioada următoare.

Originile ca originile (politice). Dar cum vă găseşte prezentul?

C.P.: Cât sunt prefect, discut exclusiv din punct de vedere administrativ. Mi-aş dori o profesionalizare a funcţiei de prefect, după modelul francez, model pe care România l-a adoptat, când s-a reînfiinţat funcţia de prefect. Sunt şi vicepreşedinte al Asociaţiei prefecţilor şi chiar în perioada următoare vom avea în Băile Felix o întâlnire a prefecţilor şi subprefecţilor.

Cum vă proiectaţi viitorul politic? Aveţi în vedere o candidatură politică, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat?

C.P.: Cât voi îndeplini această funcţie, una dintre cele mai onorante funcţii, discut exclusiv din punct de vedere administrativ. Nu mi-am pus problema vreunei candidaturi. În actualul context, refuz să discut politic.

Vă vedeţi prefect şi peste un an?

C.P.: În momentul în care am fost numit ştiam că, potrivit legii, prefectul este numit şi revocat de primul-ministru. Astfel, am fost, sunt şi rămân la dispoziţia primului ministru, la fel ca orice alt prefect din această ţară.

Apropo de prefect apolitic, v-aţi propus să deveniţi primul prefect cu adevărat apolitic din judeţul Bihor? Mai cu seamă că avem un Guvern tehnocrat.

Legea impune prefecţilor să fie apolitici. Insinuaţi că cei dinaintea mea nu au fost apolici?

Traseul lor ulterior, post-Prefectură, confirmă faptul că nu au fost realmente apolitici. Aşadar, răspundeţi la întrebare, v-aţi propus cu adevărat să fiţi primul prefect apolitic al judeţului Bihor?

C.P.: Da, aşa mi-am propus. Oriunde am fost, orice funcţie am ocupat, mi-am făcut datoria cu sfinţenie. Dacă îmi fac datoria bine şi sunt un prefect imparţial, trebuie să decidă alţii, nu eu.

Credeţi că într-o asemenea postură realmente apolitică aţi avea şansa de a vă păstra funcţia, în ciuda schimbării Guvernelor?

C.P.: Nu e vorba de a-mi păstra eu funcţia. Pot fi schimbat şi dacă ninge la Botoşani. Este vorba de a profesionaliza această funcţie, nu pentru Pop, ci pentru cei care vor veni. Chiar pentru această ţară, în definitiv.

Au fost o serie de proiecte ale Consiliului Local Oradea, respectiv ale Primăriei Oradea pe care, ca prefect, le-aţi „întors”, însă aţi evitat să mergeţi pe calea proceselor şi, implicit, să le suspendaţi. De ce nu aţi mers până la capăt de fiecare dată?

C.P.: Am uzat de prerogativa concilierii deoarece convingerea mea este că toţi factorii de decizie trebuie să tragă pentru acest judeţ şi nu contra lui. Mi-era uşor să blochez, dar nu aveam nimic de câştigat. Unde a fost cazul, am mers în instanţă şi am câştigat, dar în mare parte consiliile locale şi-au modificat hotărârile. Obligaţia mea ca prefect este să trag judeţul în faţă, nu să-i pun piedică.

Cea mai gravă problemă pe care aţi depistat-o în judeţul Bihor, în calitate de prefect?

C.P.: Infrastructura rutieră.

Care este prima problemă care ar trebui să fie remediată de urgenţă?

C.P.: DN76 şi Autostrada Borş – Braşov.

Cum conlucraţi cu Guvernul tehnocrat Cioloş, prin comparaţie cu precedentul?

C.P.: Nu vreau să fac comparaţii. Am lucrat şi lucrez bine în continuare cu Guvernul.

Caracterizaţi-i succint pe următorii oameni politici: Ilie Bolojan, Cornel Popa, Gavrilă Ghilea, Ioan Mang, Alexandru Kiss. 

C.P.: Din această funcţie nu fac comentarii la adresa oamenilor politici.

Primarul Ilie Bolojan şi preşedintele CJ Bihor, Cornel Popa, din perspectivă administrativă?

C.P.: Despre primul pot spune că este un primar foarte activ, iar pe al doilea îl văd ca pe un preşedinte de Consiliu Judeţean care a încercat ceva.