– Jurnal Bihorean: Cum devine un jurnalist, un absolvent de Științe Politice, organizator de festival național de artă? Și nu un festival oarecare, unul de succes, aflat la a VIII-a ediție.

[eadvert]

-Mircea Stroe: Început ca un experiment cultural, Festivalul Naţional de Artă Naivă de la Oradea a debutat din pură pasiune, însă efectele pozitive au devenit atât de repede vizibile, încât după doar câteva ediţii, a devenit repede adoptat de orădeni. Faptul că au fost finalizate opt ediţii, iar în curând se va lucra la a noua, spune suficiente lucruri despre scânteia acestei idei.

-JB: Nu ești singur în acest demers. Din poziția de președinte al Asociației Artiștilor din România, ai reușit să atragi parteneri de prestigiu. Faptul că la niciun vernisaj din Oradea nu există un public atât de numeros ca la evenimentul organizat de tine a fost un argument în atragerea parteneriatelor?

-M.S.: Conceput în laboratoarele pline de imaginaţie ale Asociaţiei Artiştilor Naivi din România, festivalul e susținut cu bucurie de Consiliul Judeţean Bihor, Muzeul Ţării Crişurilor, Centrul de Cultură al Judeţului Bihor, APTOR, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, Fundaţia Comunitară Oradea, Cinema Palace, Revista Familia, Liceul de Arte, Colegiul Naţional „Iosif Vulcan”, Liceul „Episcop Roman Ciorogariu” şi Colegiul Naţional „Onisifor Ghibu”. Festivalul Naţional de Artă Naivă este rezultatul coalizării mai multor actori şi poate și de aceea se află astăzi la a VIII-a ediţie. În aceşti ani de când Oradea a pornit într-o aventură culturală unică în România, organizatorii festivalului au descoperit că arta şi cultura activează în comunitatea locală educaţia, normalitatea frumosului, bunul-simţ şi bucuria de a fi împreună în acelaşi oraş care, iată, îi fac părtaşi la un interes comun. Actele culturale au puterea magică de a influența spațiul urban, iar acest eveniment, cu rădăcini bine conturate în comunitatea locală, este cu adevărat o celebrare naţională a fenomenului artei naive, care explorează frumosul, onestitatea, optimismul şi imaginaţia artiştilor invitaţi.

-JB: Secretul succesului stă evident și în calitatea selecției artiștilor. Mulți colecționari sunt cu ochii pe Oradea în fiecare toamnă…

-M.S.: În fiecare toamnă, reușim să aducem împreună cei mai importanţi artişti naivi contemporani din România, ceea ce face unică această manifestare culturală. Festivalul Naţional de Artă Naivă are o foarte bună popularitate în rândul orădenilor şi nu numai. La ediţiile precedente au participat şi colecţionari din toată ţara, iar expoziţiile periodice organizate de Asociaţia Artiştilor Naivi din România sunt vizitate de turişti români şi străini puternic interesaţi de arta naivă.

Unul dintre motivele pentru care această manifestare are atâta succes şi atrage participanţi, vizitatori şi turişti este faptul că arta naivă românească este plină de veselie şi de culoare, generând automat bună dispoziţie. Ori când zâmbeşti, arta încetează să mai fie ermetică, se împrieteneşte cu tine. Acest festival se vrea şi un bun promotor pentru artişti şi lucrările lor, căci un eveniment mare, care reuşeşte să adune o bună selecţie de artişti, devine automat o platformă interesantă pentru publicul specializat din ţară şi din străinătate (galerişti, curatori sau colecţionari). Se lucrează tot parcursul anului pentru reuşita acestui important eveniment destinat promovării artei naive. Festivalul Naţional de Artă Naivă este doar un modest omagiu închinat artiştilor naivi români, ştiuţi sau neştiuţi, care au contribuit la făurirea culturii noastre populare, dând sens şi profunzime valorilor perene românești.

-JB: În discuțiile noastre prealabile, vorbeai despre caracterul de unicitate al Festivalului.

-M.S.: Interesul crescut manifestat în ultimii ani pentru arta naivă contemporană românească, parte esenţială a artei naive europene şi universale, poate fi pus pe seama bogăţiei, vivacităţii şi continuei schimbări a acestui gen de artă, care se dovedeşte a fi mult mai puţin ermetică sau inaccesibilă decât alte stiluri artistice.

Acest eveniment coalizează o serie de elemente care îl fac unic în România: prezenţa în oraşul de pe Criş a artiştilor invitaţi, conferinţe şi simpozioane, lansări de carte, expoziţii, proiecţie de film documentar şi spectacole de teatru nescris. În acest context s-a desfăşurat şi conferinţa artiştilor naivi din România, la care a participat o delegaţie de 50 de persoane, condusă de cel mai cunoscut şi mai apreciat artist naiv contemporan, băcăuanul Ioan Măric. Discuţiile şi prezentările au avut loc la Sinagoga Neologă Sion, locul unde anual se organizează şi minimum două expoziţii personale ale unor autori cunoscuţi în România şi în străinătate. Această conferinţă, precum şi alte manifestări conexe, este o avanpremieră a Festivalului Naţional de Artă Naivă. Concluzionând, împreună cu partenerii noștri am reușit să oferim publicului un main event dedicat artei naive contemporane româneşti, care reunește instituţii, idei şi bune practici diverse, într-un cadru dinamic şi coerent. Entuziasmul, efervescenţa şi interesul cu care a fost primită această manifestare, încă de la prima ediţie (sute de participanţi la vernisaje, ample spaţii editoriale etc.), este relevant pentru modul în care arta naivă contemporană românească este percepută şi receptată.

Interesul unor instituţii publice, partenere ale acestui eveniment, pentru arta naivă contemporană românească are un rol de legitimare şi consolidare a interesului publicului. Un public larg şi divers, care umple sălile de expoziţie în ziua vernisajului şi care, prin contaminare, suscită şi interesul altor actori.

-JB: Din cauza pandemiei a trebuit să renunțați la câteva acțiuni din cadrul Festivalului.

-M.S.: Din păcate, datorită restricţiilor stabilite de pandemie, am fost nevoiţi să renunţăm la o serie de manifestări, cum ar fi momentul muzical susţinut de Facultatea de Muzică a Universităţii Oradea, dar şi la proiecţia de filme documentare, însă celelalte părţi ale festivalului vor avea loc în forma propusă, cu respectarea măsurilor de siguranţă impuse.

-JB: Să avem o ediție de succes! Cel puțin la cota celor precedente.