Preşedintele Asociaţiei CCSISEO, Simona Dziţac, ne-a acordat un interviu despre cum să ne descoperim și să ne valorificăm tradițiile, cu ajutorul tehnologiei.

[eadvert]

Jurnal Bihorean&Bihon.ro: Cine sunt membrii Asociaţiei CCSISEO şi care este echipa de proiect?

Simona Dziţac: Suntem un grup de oameni entuziaști, onești, de vârste și profesii diferite, asociați cu scopul de a ne pune priceperile și energiile împreună, pentru a contribui la îmbunătățirea calității vieții comunitare și a mediului în care conviețuim.

Echipa de proiect este formată dintr-o parte a membrilor Asociaţiei CCSISEO şi anume subsemnata Dziţac Simona – coordonator proiect, alături de Burtă Olivia, Șandro Delia, Dume Antonia, Șandro Cristian, Cheregi Adrian, Beschiu Valentin, Forgaciu Edina, o echipă iubitoare de tradiţie şi frumos.

JB&BIHON: Cum s-a născut proiectul?

S.D.: Având bucuria de a mă afla mereu între tineri, organizând şi participând la multiple evenimente cu şi pentru ei, încercând să extrag tot ce este mai bun şi mai frumos din ei şi să le descopăr diversele talente, am avut bucuria de a-i cunoaşte, în urmă cu câţiva ani, pe tinerii menţionaţi anterior, alături de care am realizat lucruri extraordinare, devenind ca o familie. I-am provocat să participe la diverse manifestări ştiinţifice studenţeşti, astfel reuşind să aflu care sunt înclinaţiile lor. Pe majoritatea dintre ei îi coordonam cu lucrări/proiecte pe partea de inginerie energetică şi inginerie economică. Până într-o zi când am purtat o discuţie cu Delia Şandro, care mi-a expus ideea disertaţiei ei, care este şi o parte din ideea proiectului IQR Tradiţional: codificarea QR a unor obiecte de port popular şi nu numai. Găsind ca fiind o idee interesantă, am provocat-o pe Delia să participe la simpozioane… astfel. Alături de fratele ei Cristian şi de Antonia Dume, au făcut echipe excelente, care au reprezentat cu cinste povestea portului popular românesc la diverse simpozioane naţionale şi internaţionale, la care au obţinut diverse premii, precum şi la diverse evenimente locale, dintre care aş aminti: Evenimentul Sânziene / Ziua Iei / Cămășii Tradiționale în Centenar – 24 iunie 2018; Evenimentul “IA Oradea”, desfăşurat la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” – 21 iunie 2018; Evenimentul IA desfășurat la Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Oradea – 22 iunie 2020; Prezentarea online a portului tradițional bihorean în cadrul celei de-a 8-a ediții a International Conference on Computers Communications and Control (ICCCC2020), 11-15.05.2020) și a workshop-ului „Identificarea și valorificarea potenţialului resurselor energetice regenerabile din arealul Munţilor Apuseni”, 16-17.05.2020); prezentarea unor lucrări ştiinţifice premiate la diverse conferințe/simpozioane din țară – Arad, Hunedoara, Oradea, Reșița, în care s-a promovat portul popular bihorean. Văzând că ideea prinde contur şi că este apreciată la nivel naţional, dar şi internaţional, am decis să scriem un proiect, pe care să-l extindem cât mai mult în viitor. Astfel, aşa a luat naştere proiectul IQR Tradiţional!

JB&BIHON: În ce constă utilizarea unei tehnologii moderne, care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii culturale a comunităţii?

S.D.: Cultura reprezintă identitatea unei națiuni și implicit a persoanelor care fac parte din ea, deoarece aceasta are o importanță majoră în prezervarea si menținerea personalității unei țări și a unicității sale. Menținerea tradițiilor și a simbolurilor naționale şi populare ale unei țări este un proces foarte important, care necesită o atenție deosebită și multă dedicare.

Prin implementarea unor tehnologii moderne în procesul de conservare a portului popular, se dorește crearea unei punți între generații. Utilizând tehnologia modernă, generația tânără va putea descoperi într-un mod interactiv istoria, semnificația şi mesajul transmis de costumul popular românesc, tradiții şi obiceiuri românești.

În cazul portului popular, poveștile din spatele acestuia ne sunt lecții culturale, lecții despre istoria si originile noastre, lecții despre oameni minunați, care, cu mâinile lor muncite, au creat obiecte de artă inestimabilă, atât de speciale, îmbogățite cu o valoare atât culturală, cât şi materială. Fiecare port popular este unic, creat special pentru persoana care urma să îl poarte, deoarece costumul spunea povestea vieții sale, de la naștere și până la moarte. De aceea, existau piese vestimentare diferite ale portului popular pentru fiecare etapă a vieții unui om.

Toate aceste istorisiri din spatele portului popular, tot ceea ce înseamnă mai mult decât imaginea unui costum frumos îmbogățit cu ornamente, s-au pierdut de-a lungul timpului. Multe erau transmise prin viu grai, din generație în generație, unele chiar dispărând o dată cu moartea proprietarilor săi. Deoarece în ziua de azi multe dintre semnificațiile motivelor s-au pierdut, este foarte greu să reconstituim exact povestea fiecărui costum în parte, ceea ce este păcat, deoarece fiecare reprezintă o comoară unicat.

Datorită acestei probleme, a pierderii de-a lungul timpului a informațiilor, a survenit ideea de a conserva toate aceste informații într-o bază de date digitală, mult mai accesibilă oricărei persoane care ar dori să cunoască mai multe despre adevăratul înțeles al portului popular, al oamenilor care l-au purtat sau încă îl poartă.

Prin acest proiect, se doreşte utilizarea de tehnologii moderne în ceea ce privește conservarea şi colectarea acestora. Astfel ar putea stârni interesul noii generații, care ar folosi aceste tehnologii interactive într-un mod mult mai uşor de a descoperi şi promova mai departe aceste valori culturale.

JB&BIHON: Care va fi utilitatea unei astfel de baze de date? Cum va funcționa softul IQR?

S.D: Crearea unei baze de date digitale va permite colectarea și păstrarea de informații ale portului popular, limbajul și mesajele țesute de-a lungul anilor în portul popular. Baza de date se doreşte a fi o bază digitală de date a tradiţiilor, semnificaţiilor şi poveştilor pe care portul popular ni le transmite. Totodată oferă posibilitatea, oricui doreşte, să îşi înscrie propria istorisire legată de portul popular şi de simbolistica acestuia, acest proces fiind foarte uşor de realizat, oferind posibilitatea de a promova atât propria istorisire, cât şi să se comunice cu alţi pasionaţi şi iubitori ai portului popular.

Baza de date digitală va fi în strânsă legătura cu tehnologiile ce vor folosite. Astfel, 100 de obiecte de port identificate cu poveştile lor vor fi stocate şi codate prin softul QR.

JB&BIHON: Fiecare cod din spatele unui obiect tradițional va spune o poveste…

S.D.: De exemplu, povestea unei ii va fi pusă atât în eticheta/codul QR al piesei vestimentare, cât şi pe blog, codul QR urmând să facă trimitere şi spre blog, pentru a putea descoperi şi alte poveşti uimitoare şi istorisiri legate de portul popular românesc.

Codul QR (quick response code) este un cod de bare care poate fi citit de smartphone-uri şi care oferă acces rapid la diverse informații, precum un site web, un anumit text, o imagine, un logo etc. Aceste coduri nu doar că oferă acces rapid la diverse informații, dar le și stochează, cum ar fi adresele URL, textele etc, fiind totodată și mult mai ușor de folosit în navigarea pe internet de pe mobil. Codurile QR sunt foarte utile, mai ales în cazurile în care este necesară afișarea de date şi informații mult prea complexe şi lungi.

Folosind un soft generator de coduri QR se creează coduri atribuite fiecărei poveşti, care se pot printa apoi în orice dimensiune dorită şi atașată de orice piesă vestimentară a portului popular sau de orice obiect cu tradiție populară, cum ar fi pernele brodate în casă, ștergarele (prosoapele), bijuterii tradiționale populare componente ale ansamblului de piese ce alcătuiesc de obicei portul popular. Astfel, la anumite festivaluri, expoziții de port popular sau pur şi simplu pe stradă, atunci când va fi purtat, persoanele pot descoperi simplu, dacă doresc, povestea acelui costum, doar scanând cu camera foto a smartphonului codul QR aparținător acestuia.

Un alt beneficiu al acestei tehnologii este şi faptul că se poate păstra astfel istoria obiectelor moştenite în familie, din generaţie în generaţie.

Textul pentru formatare va fi expus în limba română, dar şi în engleză, pentru a facilita către turiştii străini promovarea obiectelor de port popular şi a celorlalte obiecte culturale identificate. Vor mai fi elaborate şi broşuri în limba română şi engleză cu rezultatele proiectului, precum şi pliante şi alte materiale publicitare.

JB&BIHON: În concluzie…

S.D.: Asociaţia CCSISEO doreşte să motiveze oamenii în a împărtăşi puţin din istoria culturală a familiei lor, iar asociaţia, la rândul ei, să împărtăşească poveștile şi totodată, traseul portului popular prin ţară şi prin lume.

JB&BIHON: Vă mulțumesc și suntem nerăbdători să aflăm poveștile spuse cu ajutorul tehnologiei.