„Învățământul profesional este o școală de corecție pentru mulți dintre absolvenții de gimnaziu”. Aceasta este concluzia la care a ajuns Dan Octavian, președintele Asociației Firmelor Bihorene din Bihor, și pe care a prezentat-o în cadrul conferinței „Învățământul profesional dual – direcții și strategii. Evenimentul a avut loc în sala de ședințe a Consiliului Județean Bihor și la ea au luat parte, printre alții, Călin Grațian Gal, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Maria Ștefania Manea, secretar de stat în Ministerul Educației, Daniela Nicolescu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Dan Octavian, președintele Asociației Firmalor Bihorene, Alina Silaghi, directorul Agenției de Dezvoltare Locală Oradea, Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, Bekesi Csaba directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor, Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din Senatul României, Rareș Voicu, președintele Consiliului Elevilor din România, Gabriel Radu, inspector de specialitate, coordonator Regional al Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, Dorin Culic, directorul Departamentului Învățământ Dual la Asociația Firmelor Bihorene, Tiberiu Dobrescu, de la Autoritatea Națională pentru Calificări și Ana Cernea Radu, director CJRAE Bihor.

Schimbă mentalități

Prin această conferință, organizatorii ei și-au dorit să contribuie la schimbarea mentalității vizavi de această formă de învățământ în rândul elevilor, părinților, cadrelor didactice și mediul privat și să găsească unele direcții și strategii comune pentru a stimula și promova învățământul profesional dual și astfel să se ajungă la îmbunătățirea calității forței de muncă din țara noastră. Ei își doresc să creeze un cadru legislativ propice, să consolideze reputația acestei forme de învățământ, să formeze tutori de practică și cadrele didactice care le vor preda elevilor, să actualizeze curricula și să prevină abandonul școlar.

[eadvert]

„Noi, Asociația Firmelor Bihorene suntem adversarii unui cuvânt, poate, prea complicat sau prea dur. Nu iubim învățământul profesional clasic. Pentru că din punctul nostru de vedere cultivă munca pe degeaba sau munca la negru. Ce se întâmplă în realitate?! Un copil se duce în clasa a IX-a și cineva spune că-l ia în practică, se duce sau nu, nu știm, beneficiază sau nu de ceva, nu știm. Dacă se duce, primește 100 – 200 de lei din buzunarul patronului pentru că a făcut câteva lucrări acolo. Însă compania nu participă la procesul de formare a acelui copil, îl utilizează la muncă, în speranța că după trei ani de zile va avea un contract de muncă.

Nu cred că cineva are curajul să facă o statistică a inserției pe piața forței de muncă a absolvenților de învățământ profesional clasic. Dacă există, m-aș bucura să o văd.

Noi, în Bihor, avem o situație privilegiată, pentru că avem un inspector care înțelege lucrurile și este pro activ, și este și ferm. Astfel, ne este ușor să promovăm acest tip de învățământ în toate școlile.

Pentru că acolo unde există o opoziție, contează dacă Inspectoratul este de partea prejudecăților sau nu. Trebuie să spunem că învățământul profesional este școală de corecție astăzi. Adică, nu vreau să fiu extrem de rău, dar te amenință că dacă nu-ți iei capacitatea, te așteaptă școala profesională. Și este o formă de presiune aceasta. Nu este o continuitate promovată la nivel de gimnaziu. Sigur că, bucuria mea ar fi ca profesorii de la nivel gimnaziu să spună: «tu ești foarte bun, ai o manualitate extraordinară, nu are sens să-ți pierzi vremea la un liceu uman, du-te și fă o formă de învățământ profesional sau liceul tehnologic». Pentru noi este un detaliu, pentru că lipsa acută a forței de muncă calificată nu mai face distincție. Adică, noi nu avem de unde angaja oameni, nu facem distincție între cât de pricepuți sunt sau care este nivelul lor de calificare. Nu sunt! Cei 40.000 vin de afară, pentru că noi avem nevoie mâine dimineață, pentru că comanda trebuie să iasă pe ușa fabricii peste o săptămână. Sistemul de învățământ ne oferă soluții doar peste trei ani. Noi am intrat în această luptă pentru că noi credem în continuitatea companiilor și consolidarea capitalului românesc. Pentru că trebuie să existăm și peste, 3 și peste 10 și peste 30 de ani. Bine ar fi să fim și peste 300 ca să avem tradiție la un moment dat. Însă până acolo trebuie să începem să construim”, a declarat Dan Octavian, președintele Asociației Firmelor Bihorene (AFB).

Curriculă învechită

Primul pas pentru a construi este – după părerea celor din AFB Bihor, selecția copiilor din gimnaziu.

La acest nivel întâmpină cele mai mari dificultăți, pentru că se lovesc de prejudecăți, susțin ei.

Un alt timp de problemă de care se lovesc cei care promovează învățământul dual este legată de curriculă.

„Ceea ce se predă astăzi nu are legătură cu ceea ce se întâmplă în practică. Am discutat, acum câteva zile, cu un voluntar – profesor care s-a oferit să intre în programul în care l-am inițiat și care ne-a spus că a dat Definitivatul dintr-o bibliografie din 1968, în Construcții. De atunci, au apărut enorm de multe tehnologii care se utilizează cu succes în România și care reduc costurile și cresc calitatea și eficiența, care nu au legătură cu ce se predă la liceul de construcții. Curricula este o problemă suficient de gravă pentru că ceea ce se învață la școală nu se regăsește neapărat în practică”, a mai prezentat Dan Octavian.

A doua problemă este cea a profesorilor care predau materiile de specialitate. Aici, promotorii învățământului dual, spun că întâmpinăm câteva dificultăți, unele legate de vârsta profesorilor (cei care au mai rămas au o vârstă înaintată), iar altele sunt legate de faptul că unele specializări au fost preluate de dascăli care la bază sunt profesori de matematică sau altă materie.

„Dacă am dori să ducem specialiștii în companii care, să presupunem că au și modulul pedagogic, tariful orar este de 11 lei pe oră. Una din activitățile mele necesită zilieri. Eu plătesc cu 17 lei pe oră un zilier. Specialistul acela inginer care trebuie să iasă din producție și să meargă să predea la liceu ia 11 lei, mai puțin decât zilierul meu. Putem să căutăm cât dorim, dar nu va exista niciun specialist care să vrea să se îngroape lucrând cu 11 lei pe oră, decât dacă vrea să facă voluntariat. Noi suntem într-o situație de dependență, legată de lipsa suportului teoretic și al profesorilor specializați pe specialități”, a mai subliniat președintele AFB Bihor.

Pe de altă parte, AFB Bihor a propus și să se ofere aceleași drepturi și facilități elevilor din toate liceele tehnologice din România, indiferent că sunt în municipii reședințe de județ, cu apetit investițional ori un liceu agricol dintr-o localitate mai îndepărtată.

„În Oradea se întâmplă lucruri minunate, dar dacă ne ducem la Liceul de la Cadea, acolo nu cred că există nici trei mese pe zi, nici problema cazării, pentru că la bugetul local al unei comune unde există această formă de învățământ nu există resurse suficiente. Nici măcar un oraș mic nu poate să susțină suficient aceasta. Ar trebui să existe cadrul legal care să susțină aceste cheltuieli.

O formă de susținere a cheltuielilor legate de transport, cazare, de masă atât pentru cei care fac naveta și, de ce nu, masă și pentru cei din localitate, pentru că spre nemulțumirea noastră, astăzi, 17% din copii nu primesc masă, în timp ce toți ceilalți colegi ai lor mănâncă la școală, doar pentru simplul motiv că ei au ghinionul să fie copiii celor care contribuie la bugetul local Oradea, din care sunt plătite costurile cu navetiștii. Este în regulă cazarea pentru navetiști, este în regulă transportul, dar masa ar trebui să fie pentru toți”, este de părere Dan Octavian.

Pentru reducerea abandonului școlar

VoHub – coaliția pentru promovarea învățământului profesional dual în România, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Asociația Firmelor Bihorene au organizat, ieri, la sediul Prefecturii, Conferința „Învățământul profesional dual – direcții și strategii”.

În cadrul conferinței, cei prezenți au încercat să identifice nevoile actorilor scenei educaționale implicați în această formă de învățământ, dar și să găsească soluții prin care să se reducă rata de abandon școlar și să le ofere factorilor de decizie o nouă perspectivă asupra școlii profesionale.

Reprezentanții Asociației Firmelor Bihorene au încercat să prezinte situația învățământului professional dual din partea de Vest a țării și au propus anumite direcții și stabilirea unor strategii comune pentru stimularea și promovarea învățământului profesional dual extrem de necesar pentru accesul pe piața muncii a unui personal calificat.