La momentul plecării, plățile au atins 105% din alocarea inițială, iar estimarea pentru finalul programului este de 108-109%. Potrivit fostului ministru, toate țintele asumate de instituție au fost îndeplinite.

„Nu a fost o perioadă ușoară pentru Ministerul Dezvoltării, dar a fost una plină de provocări, iar rezultatele cred că sunt evidente. Am preluat mandatul în decembrie 2024, când gradul de absorbție era de 15%. La momentul plecării mele, ajunsesem la 105%, iar perspectiva finală era de 108-109%. Toate țintele asumate de minister au fost realizate”, a afirmat fostul ministru.

La nivel național, ministerul a încheiat peste 5.000 de contracte de finanțare prin PNRR, în valoare de aproximativ 26 de miliarde de lei. Fostul ministru a explicat că plățile au depășit valoarea alocării inițiale datorită mecanismului de supracontractare, care a permis semnarea unor contracte suplimentare pentru a compensa proiectele care nu au putut fi realizate.

O altă schimbare importantă a vizat structura finanțării. Inițial, aproximativ 70% din fondurile alocate prin PNRR proveneau din împrumuturi și 30% din granturi. În urma accelerării investițiilor și a negocierilor cu Comisia Europeană, proporțiile au fost inversate.

„Din totalul sumelor decontate, 70% sunt granturi, adică fonduri nerambursabile, iar aproximativ 30% provin din împrumuturi. Acest lucru a redus presiunea asupra bugetului de stat”, a explicat Cseke.

În domeniul eficienței energetice, au fost renovate suprafețe totale de 4,65 milioane mp la blocurile de locuințe, cu 43% peste ținta stabilită. În cazul clădirilor publice, suprafața renovată a depășit 1,9 milioane mp, cu 38% peste obiectivul inițial.

Prin programele ministerului, la nivel național au fost achiziționate 1.147 de vehicule electrice pentru transportul public și au fost instalate peste 5.000 de puncte de reîncărcare a autovehiculelor electrice.

Printre investițiile importante finalizate la nivel național, fostul ministru a amintit restaurarea Cazinoului din Constanța, reconstrucția sinagogii din același oraș, construirea noii Academii de Muzică din Cluj-Napoca și realizarea unor cămine studențești.

La Cluj-Napoca, investiția în noua academie s-a ridicat la aproximativ 50 de milioane de euro, bani proveniți de la bugetul de stat. La Universitatea de Vest din Timișoara a fost construit un cămin studențesc cu 902 locuri, cel mai mare la nivel național, iar la Universitatea de Medicină și Farmacie tot din Timișoara a fost realizat un nou complex destinat studenților.

Pe lista investițiilor finalizate se mai află un pod peste râul Someș, la Satu Mare, și reabilitarea corpului Facultății de Istorie din cadrul Universității din București.

În schimb, modernizarea Bazinului Olimpic „Lia Manoliu” din București și a complexului de gimnastică de la Onești se aflau în etapa de licitație în momentul plecării lui Cseke de la conducerea ministerului.

327 de proiecte PNRR finalizate în Bihor

În județul Bihor, din cele 335 de proiecte finanțate prin PNRR, 327 sunt considerate finalizate de minister. Valoarea acestora se ridică la aproximativ 965 de milioane de lei.

În accepțiunea instituției, un proiect este considerat finalizat după efectuarea plăților aferente, care se mai pot realiza până în 30 octombrie. Celelalte opt proiecte încă nefinalizate vor continua până la sfârșitul anului, cu finanțare din bugetele locale.

Potrivit legislației modificate în luna august, autoritățile care reușesc să încheie lucrările până la finalul acestui an la proiectele prin PNRR nu trebuie să restituie finanțarea primită de la stat.

„Dacă o investiție este realizată în proporție de 70-80%, iar autoritatea locală poate acoperi diferența din bugetul propriu și o poate finaliza până la sfârșitul anului, banii primiți pentru partea deja executată nu trebuie restituiți. Dacă investiția nu este terminată până atunci, cheltuielile respective vor trebui recuperate”, a precizat Cseke Attila.

Fostul ministru a menționat că, în forma inițială a regulilor, autoritățile care nu finalizau investițiile până la termenul stabilit ar fi trebuit să restituie întreaga finanțare.

Investițiile din Oradea și Bihor: tramvaie, școli, piste pentru biciclete și clădiri renovate

În Oradea, investițiile prezentate în bilanț au inclus achiziția a nouă tramvaie noi și reabilitarea energetică a aproximativ 20 de școli. Au mai fost renovate clădirea Primăriei, vechiul bazin de înot, sediul Prefecturii și Maternitatea.

Cseke Attila a menționat și sediul Poliției Municipiului Oradea, precizând că proiectul a fost finanțat prin Ministerul Afacerilor Interne. O altă investiție importantă pentru județ este amenajarea a 191 km de piste pentru biciclete pe digurile Crișului Repede, Crișului Negru, Văii Ierului și Barcăului.

„Aceste piste reprezintă un avantaj important pentru județul Bihor din punct de vedere turistic”, a declarat fostul ministru.

Printre lucrările finalizate se mai numără reabilitarea clădirii Liceului Ady Endre din Oradea și restaurarea a două biserici romano-catolice, Sfântul Ladislau și Pogorârea Sfântului Spirit, și Biserica Reformată din Olosig.

Tot în Oradea a fost finalizat bazinul didactic de înot din cartierul Ioșia. Un al doilea bazin, situat pe Calea Borșului, urmează să fie finalizat în aproximativ o lună și jumătate.

În afară de investițiile din municipiul Oradea, Cseke Attila a mai amintit centrul de recuperare balneologică din Ștei și noua clădire a ambulatoriului din Aleșd, investiții realizate prin Compania Națională de Investiții.

Opt creșe finalizate în Bihor

Programul guvernamental „Sfânta Ana”, început în 2022, a ajuns la 117 creșe finalizate la nivel național, cu 6.990 de locuri noi pentru copii.

În Bihor, opt unități sunt finalizate: două în Oradea și câte una în Marghita, Beiuș, Salonta, Țețchea, Valea lui Mihai și Săcueni. Următoarea creșă care urmează să fie finalizată este cea din Lăzăreni. Alte opt unități se află în execuție sau proiectare. Cseke Attila a afirmat că programul a contribuit la reducerea deficitului de locuri în creșe în localitățile în care au fost construite unitățile noi.

Un rol important l-au avut și măsurile prin care cheltuielile de funcționare au fost transferate de la bugetele locale către bugetul de stat, prin Ministerul Educației, iar posturile necesare au putut fi aprobate înainte de finalizarea lucrărilor.

„Funcționarea creșelor nu mai este plătită din bugetele locale și din taxele și impozitele colectate la nivel local, ci din bugetul de stat, prin Ministerul Educației”, a anunțat fostul ministru.

Potrivit acestuia, posturile puteau fi aprobate atunci când lucrările ajungeau la un stadiu de execuție de 75%, astfel încât autoritățile locale să poată pregăti deschiderea unităților.

Palatul Episcopal Greco-Catolic ar putea fi gata anul viitor

Printre proiectele aflate în derulare în Bihor se numără lucrările interioare la Palatul Episcopal Greco-Catolic din Piața Unirii. Cseke Attila a estimat că investiția ar putea fi finalizată în 2027.

„Perspectiva este ca, în 2027, lucrările la acest palat să fie finalizate. Este vorba despre interior, pentru că exteriorul este în regulă”, a spus fostul ministru.

O altă investiție importantă este cea de la spitalul de recuperare pentru copii din Băile 1 Mai. Clădirea veche, datând din secolul al XIX-lea, urmează să fie în mare parte demolată, iar în locul acesteia va fi construită și amenajată o unitate destinată recuperării copiilor.

În ceea ce privește noul stadion din Oradea, fostul ministru a declarat că în vara anului 2026 a fost încheiat contractul de execuție a lucrărilor. Potrivit acestuia, finanțarea urmează să fie asigurată anul viitor inițial din bugetul local, după care investiția ar urma să fie susținută de la bugetul de stat.

Locuințele, apa și dezvoltarea orașelor mici – provocările pentru România

În cadrul conferinței de presă, Cseke Attila a vorbit despre trei domenii în care consideră necesare noi programe de investiții: locuințele, asigurarea resurselor de apă și dezvoltarea economică a orașelor mici.

Locuințe sustenabile și sprijin pentru persoanele vârstnice

În privința locuirii, fostul ministru a arătat că la nivel european se pregătește un program pentru locuințe sustenabile, care ar putea fi lansat în 2027. România ar putea beneficia de fonduri de ordinul miliardelor de euro, destinate locuințelor pentru tineri, locuințelor sociale și unor soluții pentru persoanele vârstnice.

Cseke Attila a atras atenția asupra numărului mare de persoane în vârstă care locuiesc singure. Potrivit datelor din ultimul recensământ, România are aproximativ 9,9 milioane de unități locative. În 2,4 milioane dintre acestea locuiește o singură persoană, iar în aproximativ 1,2 milioane, locatarii singuri au peste 65 de ani.

„Există aici o provocare pentru stat: ce facem cu persoanele vârstnice care locuiesc singure, care poate nu mai au pe nimeni în localitate sau chiar în țară?”, a declarat fostul ministru.

Acesta consideră că sunt necesare mecanisme prin care persoanele vârstnice să fie sprijinite și să nu rămână izolate, mai ales în situațiile în care copiii sau alte rude apropiate locuiesc în străinătate.

Un program de investiții pentru asigurarea resurselor de apă

A doua direcție vizează asigurarea resurselor de apă, în condițiile secetei și ale schimbărilor climatice. Fostul ministru a vorbit despre necesitatea unui program distinct pentru realizarea unor foraje de mare adâncime și construirea unor rezervoare care să permită păstrarea rezervelor de apă.

„Dacă acest climat se menține, unele zone s-ar putea confrunta cu probleme legate de resursele de apă. Cred că, în următorii patru-cinci ani, trebuie să existe un program de investiții pentru asigurarea resurselor de apă”, a afirmat Cseke Attila.

El a precizat că programul nu ar viza extinderea rețelelor de apă și canalizare din localități, ci identificarea și amenajarea unor surse de apă care să poată fi folosite în perioadele secetoase.

Printre zonele care ar trebui avute în vedere se numără sudul țării, dar și regiuni din vest și nord-vest, printre care se numără și județul Bihor.

Dezvoltarea economică a orașelor mici și păstrarea locurilor de muncă

A treia direcție privește dezvoltarea economică a orașelor mici, definite de fostul ministru ca localități cu mai puțin de 25.000 de locuitori. În Bihor, acesta a dat ca exemple Marghita, Valea lui Mihai, Săcueni și Aleșd.

Soluția propusă de Cseke Attila, prin programul care este deja pregătit la nivelul ministerului, dar nu este finalizat, vizează sprijinirea firmelor existente să-și păstreze activitatea și angajații, dar și încurajarea investițiilor noi care duc la crearea de noi locuri de muncă.

„Orașele mici au nevoie de programe, de un program de dezvoltare economică în principal și pe alte laturi sigur, dar cea mai stringentă care trebuie rezolvată este problema de dezvoltare economică și anume care să urmărească păstrarea locurilor de muncă și crearea de noi locuri de muncă. Un oraș mic l-am identificat ca fiind sub 25.000 de locuitori. Astăzi, într-un oraș mic, dacă se închide o fabrică și nu există altă perspectivă, în foarte scurt timp cei care au lucrat acolo migrează spre municipiul reședință de județ sau, în cazul nostru, s-ar putea să mai meargă și în altă parte, adică în străinătate.

Majoritatea acestor orașe mici au o scădere continuă de populație și o scădere continuă a populației active. Situația este valabilă nu numai pentru județul Bihor, ci și pentru zona Moldovei și zona de sud. Și aici trebuie creat un program de dezvoltare economică, la care la minister s-a lucrat intens. Încă nu este gata, dar s-a lucrat intens. Și sigur, în funcție de posibilitățile financiare ale guvernului sau ale statului”, a mai spus fostul ministru Cseke.