Aducând în faţă procesul câştigat de firma sa împotriva Primăriei, într-o licitaţie pentru automate de parcare din 2009, Horea Vuşcan susţine că politica municipală în privinţa locurilor de parcare înseamnă „o risipă a banului public”.

Candidatul Mişcării Populare propune ca în Oradea parcările să fie gratuite şi doar parcările private să fie supuse taxării. „În spaţiul public, parcările ar trebui să fie gratuite. Parcările ar trebui să fie o afacere pentru micii antreprenori care ar dori să îşi facă parcări într-o curte sau sub blocuri. Astfel de parcări private există şi la noi, şi în străinătate”, crede Vuşcan.

„Serviciul de parcări este, practic, o modalitate prin care mai jecmănim oamenii cu impozite şi taxe. Sunt 2 milioane de euro risipiţi pe investiţii proaste şi scumpe. Parcarea din spatele Tribunalului este o investiţie ineficientă. Primăria putea să dea acel loc spre vânzare, dacă vroia să facă ceva acolo, cu condiţia să se facă locuri de parcare. Însă a preferat să construiască ea parcare, cu grad de ocupare foarte mic şi a făcut-o extrem de scump. 650 de euro pe metru pătrat – la aceşti bani vă puteaţi lua apartament nou. Sunt bani strânşi de la 200.000 de locuitori”, afirmă Vuşcan, care a făcut şi un calcul. Pentru el, fiecare orădean plăteşte 50 de euro anual pe parcări, cumulat, prin taxele şi amenzile pentru locurile de parcare, pentru investiţiile municipale în locuri de parcare şi parking-ul supraetajate şi subterane, pe plata automatelor achiziţionate scump, dar şi pe salariile angajaţilor Serviciului Parcări.

Daniel Meze l-a completat pe Vuşcan, afirmând chiar că „la Oradea primarul Bolojan a dat banii în familie, baronului Ghilea”. De remarcat exprimarea lui Meze, care, spre deosebire de Vuşcan, l-a vizat direct pe Ilie Bolojan. Chiar dacă Meze candidează la Judeţ, iar Vuşcan la Municipiu.

Şpăgile, muma şi ciuma

El însuşi producător de parcometre, Vuşcan spun că în ultima vreme a renunţat să mai participe la licitaţii în România, pe motiv că „nu dă şpăgi”. Se laudă cu contractele Alien Concept din Polonia, Ucraina şi Ungaria şi scoate de la sertar o sentinţă judecătorească definitivă, din 2013, care demonstrează, crede el, că „întotdeauna risipa, nepotismul, hoţia şi ineficienţa sunt plătite de către noi, de către contribuabili”.

Este vorba despre licitaţia câştigată de Alien cu Primăria, în 2009, pentru câteva automate de parcare, dar care nu a mai fost concretizată, deoarece AIO, condusă la acea vreme de Cristian Beltechi, a refuzat să mai finanţeze. Pentru ca ulterior să câştige tot firma WSA Electronic din Germania, cea care a adus, de fapt, toate automatele de parcare din Oradea. Alien a câştigat în instanţă şi a obţinut despăgubiri de 30.000 de lei noi, plus cheltuielile cu executorul judecătoresc. Dar automatele au fost aduse tot de nemţii de la WSA, chit că la suprapreţ, directorul Beltechi arătându-şi neîncrederea în produsele localnicului Vuşcan.

„Automatele mele funcţionează bine-mersi. De ce s-au plătit penalităţi, cine a greşit, iar dacă a greşit, să-mi fie cu iertare, este administraţia PNL responsabilă pentru banii pe care îi gestionează. Nu am văzut să fie nimeni responsabil pentru banii pierduţi de Primăria Oradea. Nimeni nu e responsabil, o mână spală pe alta, iar noi, ca cetăţeni, suntem forţaţi într-un stil mafiot – nicio diferenţă – să participăm şi să dăm banii ca unele firme să se îmbogăţească, iar unii lipitori de afişe ineficienţi să aibă funcţii prin care să se cheme directori”, opinează Vuşcan. Acesta îşi justifică vorbele dure, afirmând că ştie ce vorbeşte. „Sunt singurul din branşa mea care nu am fost arestat şi vreau să rămân aşa, pentru că nu dau şpăgi”, îşi face singur reclamă patronul Alien, făcând referire la patronul UTI, cu probleme penale şi dând câteva exemple de oraşe din ţară unde automatele şi sistemele de ticketing sunt cu probleme sau au fost achiţionate scump: Cluj, Braşov, Timişoara, Bucureşti.

Acelaşi Vuşcan afirmă că, dacă licitaţiile din sistemul public „sunt câştigate de cine trebuie”, atunci firma agreată nu primeşte penalizări de întârziere a livrării. Pe când, „dacă câştigă cine nu trebuie”, automat autoritatea i-ar fixa termen de livrare scurt şi sunt puse în practică penalităţi, „pentru că legea permite”. „Ce e pentru unii mumă, pentru alţii e ciumă”, e concluzia candidatului patron de firmă.