„Ne-am bucura dacă urmaşii Marii Uniri, cei 50 sau 70.000 sau câţi vor fi, ar avea un mesaj comun, aşa cum au avut strămoşii noştri, într-un fel de proiect de ţară”. Declarația îi aparține eurodeputatului Emilian Pavel, promotor al proiectului „Urmașii Marii Uniri”.
Asociația cu același nume își propune să readucă în conștiința publică aportul delegaților bihoreni la actul istoric de la 1 Decembrie 1918. Și, mai mult, să îi facă cunoscuți publicului larg pe urmașii celor 105 delegați din județul Bihor de la acea vreme, care au intrat în Sala Unirii din Alba Iulia, cu mandat imperativ de a vota Unirea românilor din Ardeal cu Regatul României.
Echipa proiectului, din care fac parte 20 de studenți, își propune ca site-ul web – www.urmasiimariiuniri.ro – să fie unul relevant atât prin prisma reflectării poveștilor delegaților bihoreni care au pășit în Sala Unirii, la 1 Decembrie 1918, cât și din perspectiva centralizării evenimentelor dedicate Centenarului, în acest an.
Urmașii își evocă înaintașii
Inițiativa s-a lansat oficial luni, la Muzeul Țării Crișurilor. Membră a Asociației, Cătălina Ficuț a vorbit despre stră-străbunicul său, Chiș Gheorghe din Burzuc, delegat din Bihor la Alba Iulia.
La rândul său, muzeograful Ana Martin a evocat memoria delegatului Petru Martin din Bălnaca. Aceasta a subliniat cum bunicul său a așteptat multă vreme venirea americanilor, în timpul comunismului.
Directorul Bibliotecii Județene, Ligia Mirișan, a relatat cum bunicul său, Gavril Chișbora din Chioag, a mers la Alba Iulia în numele birăilor din Bihor, arătându-se mândră că pe Declarația de la Alba Iulia apare și semnătura bunicului său, despre care a subliniat că fusese prieten cu personalități istorice ale Marii Uniri, precum Iuliu Maniu, Aurel Lazăr și gen. Traian Moșoiu, eliberatorul Oradiei.
Pe tot parcursul anului, Asociația Urmașii Marii Uniri își propune să-i aducă în față pe urmașii delegaților care au votat Unirea cu Țara, la 1918.
Delegații din Ungaria de azi
Pentru o parte dintre delegații Bihorului în cetatea lui Mihai Viteazul, din 1918, ne referim la cei din părțile Micherechiului/Mehkerek, ale Gyulei/Jula și de la Leta Mare/Letavertes, 1 Decembrie nu poate fi o sărbătoare în adevăratul sens al cuvântului. Noua graniță trasată între România și Ungaria i-a trecut pe partea ungurească, după Tratatul de la Trianon, văduvindu-i, astfel, de reîntregirea nației. „Au rămas străini de Marea Unire”, a ținut să spună vicele CJ, Ioan Mang, în prezența consulului român de la Gyula, Florin Vasiloni, a cărui activitate a fost lăudată de liderul PSD Bihor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!