Aproximativ 100 de oameni au participat la dezvelirea lucrării pictorului Deak Arpad, mulţi interesaţi de autografe de la autor sau doar de a se poza în ziua inaugurării, cu reprezentările din bronz ale poeţilor Ady Endre, Dutka Akos, Juhasz Gyula şi Emod Tamas.
Marii absenţi ai momentului sunt ceilalţi lideri ai maghiarimii orădene, precum Kiss Alexandru sau Szabo Odon. Cu sau fără oficiali, însă, lucrarea are toate şansele să se integraze rapid în conştiinţa şi poate şi folosinţa urbei. O avantajează amplasarea la nivelul solului şi caracterul interactiv: scaun liber (care suportă, atenţie!, cam 150 de kilograme) este o invitaţie mută adresată trecătorilor să se aşeze la masa poeţilor.
Viaţă proprie
„Pentru mine, ca primar al municipiului Oradea, existenţa acestui grup statuar are două semnificaţii. În primul rând este o formă de respect pentru ceea ce a realizat comunitatea maghiară în acest oraş, pentru tot ceea ce înseamnă cultură, arhitectură şi lucruri făcute pentru binele oraşului, indiferent de vremurile care s-au scurs sau de regimurile pe care le-am parcurs. În acelaşi timp, este şi o legătură între ceea ce a fost şi ceea ce va fi, viitorul oraşului”, a cuvântat primarul Ilie Bolojan în debut.
Biro Rozalia s-a adresat audienţei exclusiv în limba maghiară. Le-a vorbit concetăţenilor săi despre originile ideii unei astfel de statui – căutarea unui simbol al oraşului care să fie uşor de însuşit pentru localnici şi interesant pentru vizitatori.
După momentul alocuţiunilor, scaunul liber al grupului statuar a fost ocupat, pe rând, de primar, de Biro Rozalia, de autorul sculpturii şi apoi de oricine a dorit.
Sculptorul Deak Arpad apreciază că din punct de vedere arhitectural, locaţia surpinde şi atmosfera societăţii literare „Holnaposok”. În opinia sa, grupul statuar capătă o viaţă proprie datorită faptului că, fiind la nivelul solului, este înconjurat de activităţile şi preocupările oamenilor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!