Proiectul „Iosif Vulcan 180” dedicat Zilei Culturii Naționale a debutat vineri, 15 ianuarie, cu sinmpozionul cu tema „Iosif Vulcan: Promovarea limbii și culturii române în Transilvania, prin literatură și teatru”. Evenimentul, care a avut loc la sediul Muzeului Memorial Iosif Vulcan, l-a avut ca invitat pe istoricul literar Mircea Popa. Alături de el au fost prezenți criticul de teatru Elisabeta Pop, poetul Ioan Moldovan, redactor al Revistei Familia şi scriitorul Ioan F. Pop. Evenimentul a fost transmis live pe pagina de Facebook dedicată proiectului „Ziua Culturii Naționale – Iosif Vulcan 180”.

[eadvert]

Deschiderea evenimentului a fost marcată de un moment muzical emoționant susținut de Alexandrina și Florian Chelu Madeva, care au interpretat piesa „Poetul în astă lume”, pe versurile lui Iosif Vulcan. Amfitrionul evenimentului a fost scriitorul Ioan F. Pop, care a subliniat faptul că Ziua Culturii Române nu ar trebui să fie doar o dată pe an iar despre Eminescu nu ar trebui să vorbim doar la 15 ianuarie şi 15 iunie, ci ar trebui să vorbim mult mai des.

Om de cultură vastă

Simpozionul a fost deschis de criticul de teatru Elisabeta Pop, care a vorbit despre relaţia lui Iosif Vulcan cu teatrul dar şi despre interesul lui Vulcan pentru literatură şi pentru toate artele. „Dacă răsfoiţi revista Familia veţi vedea că încă de la primele numere este foarte interesat mai ales de literatura universală şi dramaturgie, dar şi de muzică şi pictură. Am descoperit că, în afară de faptul că urmărea actorii mari care erau plecaţi, cum era Aristiţa Romansecu sau Agatha Bârsescu, observa ce se întâmplă în literatură, şi aşa găsim în revistă trimiteri la Ibsen, la Shakespeare sau Moliere, la o mulţime de scriitori care erau importanţi în epocă şi pe care îi face cunoscuţi. La fel a încurajat dramaturgii naţionali. Iosif Vulcan a fost un om de cultură vastă, în a cărui revistă se întâlnesc toate artele”, a spus Elisabeta Pop.

Poetul Ioan Moldovan a amintit că Iosif Vulcan aparţine Zilei Culturii Naţionale pentru că nu trecuse nici măcar un an de la apariţia revistei Familia şi junele Eminovici de la Cernăuţi şi-a trimis într-un plic încercările literare. „Iosif Vulcan, printr-un noroc al destinului culturii române, a deschis cu bucurie coloanele revistei schimbându-i şi terminaţia numelui, ajungând Eminescu, nume care avea să devină al poetului naţional. Iosif Vulcan este îndreptăţit să fie sărbătorit de Ziua Culturii Naţionale din multe pricini. Despre opera lui Vulcan s-au scris multe cărţi, chiar de către oameni de cultură bihoreni, precum Corneliu Crăciun, Iulia Păcurar, Lucian Drimba, culegerea coordonată de Florin Ardelean, Maria Bereni din Budapesta, şi desigur, Mircea Popa. Avem materiale extraordinare despre Iosif Vulcan. Acum nu facem decât o plecăciune”, a spus poetul.

Istoricul literar Mircea Popa (81 ani), născut la Lazuri de Beiuş, are peste 80 de volume publicate. A primit Premiul Nicolae Iorga al Academiei Române, Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2003) şi Ordinul „Pentru învăţământ” în grad de comandor (2004). Mircea Popa s-a arătat bucuros să îl poată evoca pe Iosif Vulcan chiar în sala muzeului care îi poartă numele. În completarea celor spuse de Elisabeta Pop, acesta a adăugat faptul că Vulcan a fost preşedintele Societăţii pentru Fond de Teatru Român şi a scris, după modelul lui Alecsandri, o serie de piese pentru teatrul de diletanţi, dar şi piese serioase care s-au jucat în toată Transilvania. Era nelipsit de la teatru, de la operă, de la concerte.

Iosif Vulcan a fost membru al ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român) şi membru al Academiei Române. Iosif Vulcan a fost cel care i-a propus pe George Coşbuc, Alexandru Vlahuţă şi pe Andrei Bârsanu ca membri ai Academiei Române, lucru mai puţin cunoscut.

„Ce înţelegea Iosif Vulcan prin cultură? În 1898 are loc adunarea generală a ASTRA la Beiuş. Preşedinte al ASTRA pe întreaga ţară era profesorul de la Blaj, Ion Micu Moldovan, dar rolul important la această manifestare l-a avut Iosif Vulcan, care a rostit un discurs memorabil din care citez: «Cultura este scopul vieţii noastre. Fără acest scop nu mai avem titlu de existenţă. Fără acest scop nu putem trăi. Limba şi cultura ne sunt credul, limba şi cultura ne sunt viaţa. Pentru acestea jertfim tot. Pe ele nu le jertfim, pentru că aceste comori sunt singure pe lume. Nu puterea brutală, ci numai cultura înalţă popoarele. Fără cultură un popor nu poate să trăiască»”. Mircea Popa a adăugat că la Oradea s-a creat prin Iosif Vulcan un centru puternic de eminescianism, chiar de românism, pentru că poezia lui Eminescu a fost un exemplu extraordinar pentru creaţia poeţilor din regiune. Mircea Popa spune că s-a simţit întotdeauna bihorean. A lansat de curând, cu dedicaţie pentru bihoreni şi provocat de cartea lui Teodor Neş, volumul „De la Samuil Vulcan, la Iosif Vulcan” în care s-a ocupat metodic de tot ce s-a întâmplat în iluminismul transilvănean.

Proiecţii în aer liber

Proiectul „Iosif Vulcan 180” dedicat Zilei Culturii Naționale a fost iniţiat de Asociația Culturală Teatrul de Copii Oradea și Teatrul Regina Maria Oradea, în parteneriat cu Muzeul Țării Crișurilor, prin Muzeul Memorial „Iosif Vulcan” și Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”, prin departamentul Revista de Cultură „Familia” şi sprijinit finanaciar de Ministerul Culturii.

După simpozion, evenimentul central al proiectului a fost proiecția în aer liber a unui scurtmetraj dedicat lui Iosif Vulcan, în trei locuri cu vad din Oradea, programat trei zile consecutiv, 16-18 ianuarie. Filmul a fost realizat în muzeul memorial, fost sediu al Revistei Familia și domiciliu al scriitorului, și cuprinde inserții realizate de scriitorul Ioan F. Pop – muzeograf, și scriitorul Mircea Pricăjan – redactor-șef al revistei.

Scurtmetrajul prezintă atât exponate valoroase, de la documente olografe trimise revistei de importanți scriitori români, la numărul Revistei Familia care cuprinde debutul lui Mihai Eminescu, cât și reconstituiri filmate cu actori ai Teatrului Regina Maria, trupa Iosif Vulcan: Emil Sauciuc, Anca Sigmirean, David Constantinescu, Ciprian Ciuciu, Eugen Neag, George Dometi, Anda Tămășanu, Angela Tanko, Alina Vicoveanu, Lucia Rogoz, Răzvan Vicoveanu, Andrian Locovei, Alexandru Rusu, Petre Ghimbășan. Filmul a fost proiectat pe ecrane de 4×3 m, în Piața Unirii și parcările centrelor comerciale Era Park și Lotus Retail Park.

Proiectul „Iosif Vulcan 180” va continua marți, 19 ianuarie, de la ora 11:00, cu un dialog live, online, între scriitorul Mircea Pricăjan, redactor-șef al revistei Familia și elevi ai Colegiilor Naționale „Mihai Eminescu” și „Iosif Vulcan” din Oradea, cu tema „Iosif Vulcan și Mihai Eminescu, de la literatura angajată la nașterea literaturii române”. Evenimentul se va încheia miercuri, 20 ianuarie, cu un alt dialog live, care va fi transmis online începând cu ora 19:00, între teatrologul Claudiu Groza și dramaturgul Matei Vișniec. Discuția va avea ca subiect rolul social al dramaturgului, plecând de la similitudinile dintre dramaturgia de emancipare națională a românilor din Ardeal scrisă de Iosif Vulcan și parabola antitotalitară din piesele lui Matei Vișniec.