Istoria Oradiei, materie opţională

Ziua Oradiei a fost aniversată, şi în acest an, după tipicul evenimentelor de gen, cu lume îmbrăcată la patru ace şi decorată cu cocarde tricolore, discursuri, depuneri de coroane şi marşuri ale unităţilor militare. Totuşi, aniversarea din acest an a fost individualizată de angajamentele luate de primarul Ilie Bolojan, de la microfonul evenimentului dar şi prin omiterea, din program, a unor momente nelipsite până acum.

Astfel, de joi şi până la epuizarea a doi ani – primarul a preferat, astfel, să lărgească intervalul de aniversare a Centenarului – în oraş ar urma să apară câteva noi statui ale unor personalităţi legate de Marea Unire. În plus, edilul a anunţat că istoricii orădeni, cei de la Universitate şi cei din preuniversitar, lucrează la realizarea unui manual de istorie a Oradiei, care să fie  predat ca materie opţională la clasa a VII-a.

Cu ruperea Toamnei Orădene de Ziua Oradiei, orădenii au admirat duminică, în avans, focurile de artificii care, de regulă, însoţesc urarea „La mulţi ani, Oradea!”. Tot ca o noutate, poate nedorită, din program au fost sărite momentele recitalului Corului Traian Moşoiu respectiv cel al premierii elevilor olimpici ai oraşului.

Dubla semnificaţie a datei de 12 octombrie pentru Oradea a fost serbată şi joi, cum de altfel s-a întâmplat din 1992 încoace. Evenimentele au fost patronate de primarul Ilie Bolojan cel care, împreună cu istoricii invitaţi, a fixat prin discursuri, cadrul istoric şi semnificaţia momentului: 12 octombrie 1918 e ziua în care la Oradea, în casa dr. Aurel Lazăr, se semnează Declaraţia de Independenţă a Românilor din Transilvania, care a fost citită la Adunarea de la Alba Iulia în 1 decembrie 1918 și 12 octombrie 1944 e ziua în care Oradea este eliberată de către armatele române şi ruseşti, de sub stăpânirea hitleristo-hortistă.

Şedinţă festivă

Ziua Oradiei a început în Sala Mare a Primăriei, arhiplină, cu şedinţa festivă a Consiliului local. Uniforme militare impectabile, prelaţi, costume elegante pe funcţionari publici şi şefi de descentralizate, doamne coafate, elevi de liceu răbdător-interesaţi, reprezentanţi de ong-uri, deputaţi şi consilieri au participat la evenimentul patronat de primarul Ilie Bolojan, alături de cei doi viceprimari, Mircea Mălan şi Florin Birta.

După intonarea imnului, de la microfonul evenimentului, primarul a punctat planurile administraţiei pe care o conduce pentru aniversarea Centenarului.

„Primăria Oradea doreşte ca în următorii doi ani de zile, începând de azi, să onoreze Centenarul. Pe parcursul următorilor doi ani, pentru că Unirea nu înseamnă numai 1 Decembrie 1918 ci însemnă 27 martie – unirea Basarabiei cu România, înseamnă 12 octombrie – sărbătoare pentru Oradea, 28 noiembrie 2018 – centenarul unirii Bucovinei cu România, 1 Decembrie – centenarul Marii Uniri şi 20 aprilie 2019, când se vor întâlni 100 de ani de administraţie românească la Oradea ne propunem să marcăm aceste date prin dezbateri de substanţă, le mulţumesc de pe acum istoricilor de la Universitatea din Oradea şi invitaţilor dânşilor pentru programul pregătit O altă formă de respect este să amplasăm în Oradea monumente ale Marii Uniri. Sunt deja două monumente care au fost amplasate statuia Aurel Lazăr şi cea a Reginei Maria. Se cuvine să urmărim amplasarea a încă 3,4 statui care ţin de acest moment istoric”, a spus Bolojan.

Statui în Piaţa Unirii

A mai pomenit că episcopul Greco-Catolic, Virgil Bercea, a fost de acord să fie amplasată statuia lui Iuliu Maniu între Catedrala Sfântul Nicolae şi şcoala de pe strada Maniu Vineri şi că în 24 noiembrie 2017 va fi dezvelită statuia lui Ionel Brătianu.

„S-ar mai cuveni să avem o statuie a Regelui Ferdinand în 23 mai 2019, când se vor împlini 100 de când suveranul României a vizitat Oradea şi nu în ultimul rând, să închidem Piaţa Unirii cu cele două statui ale ierarhilor ortodocsi și greco-catolici, episcopii Roman Ciorogariu şi Radu Demetriu, în faţa celor două biserici”, a mai anunţat primarul.

Oradea, pentru şcolari

„În colaborare cu profesorii de istorie, din universitar şi preuniversitar, lucrăm la elaborarea unui manual de istorie a Oradiei, pe care ne propunem să-l susţinem ca materie opţională pentru clasa a VII-a, astfel încât toţi copiii din Oradea să ştie istoria acestui oraş astfel încât să fie viitori ambasadori ai acestui oraş”, a spus Ilie Bolojan, precizând că e în lucru şi o istorie a judetului Bihor.

Revenind la postura administrativă a mai anunţat că urmează „să sărbătorim prin 100 de proiecte de investiţii – drumuri, parcuri, pasaje, reabilitări de şcoli”, acesta ar fi „aportul generaţiei actuale la cee ce a însemnat Marea Unire”.

Cheie de boltă

A cedat, apoi, microfonul, istoricului Gabriel Moisa, care a pus în lumină legătura dintre momentele 12 octombrie 1918 de la Oradea şi 1 decembrie 1918 Alba Iulia: „Momentul 12 octombrie este pe nedrept umbrit de un alt moment astral, 1 decembrie 1918. 1 Decembrie nu se putea întâmpla fără 12 octombrie 1918 şi fără întâlnirea din casa avocatului Aurel Lazăr” când intelectuali români din mai multe regiuni şi-au pus problema „ce e de făcut cu românii din Transilvania?”.

Citându-l pe Mihail Kogălniceanu, Moisa a spus că „12 octombrie 1918 este cheia de boltă a unei construcţii naţionale solide”.

I-a urmat la microfon istoricul bucureştean Ioan Scurtu, care a vorbit despre istoria română în context general european, pentru că „întotdeauna, când e vorba de popoare mai mici, cum e cel român, contextul internaţional este foarte important, dacă nu decisiv”.

Festivitatea din Sala Mare s-a încheiat cu acest discurs, recenta tradiţie a premierii şi onorării elevilor olimpici orădeni de Ziua Oradiei fiind sărită, anul acesta, din program.

Trei

Participanţii s-au mutat apoi, în Parcul 1 Decembrie, la Statuia Ostaşului român, pentru noi discursuri, slujba religioasă ortodoxă, lungul şir al depunerilor de coroane urmat de cel mai gustat moment – defilarea unităţilor militare în muzică de fanfară.

Oficialii au făcut o oprire la casa memorială Aurel Lazăr de pe strada cu acelaşi nume, unde s-au depus coroane, în drum spre statuia avocatului, amplasată la intarea pe Corso. După evocarea personalităţii lui Lazăr au urmat depunerile de coroane şi o nouă defilare, pe Corso, primită cu aplauze.

Conform tradiţiei, pozele de grup ale elevilor de liceu sau ale celor de şcoală militară, cu statuia avocatului în mijloc, au pus punct programului aniversar.