Liviu Constantin Demeter, Gheorghe Petrila și Ovidiu Gabor sunt trei fotografi orădeni care au demarat un proiect despre viața românilor uitați ai istoriei noastre din Moravia (Cehia de azi). Astfel, cei trei au realizat un proiect care a fost susținut financiar de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din capitală.

[eadvert]

Concret, fotografii orădeni au petrecut perioada 24 august – 6 septembrie 2023 în Vlahia Moravă sau Valašsko, unde au căutat urme ale românilor stabiliți aici, cel mai probabil în secolele X- XVII. Cei trei orădeni au realizat astfel o serie de fotografii cu privire la această comunitate istorică, aflată la o distanță de aproximativ 600 de km de granița României.

„Vlahia moravă (în cehă Valašsko) este o regiune din răsăritul republicii cehe, o fostă « Românie populară » întemeiată posibil între secolele X și XVII de către păstorii români stabiliți atunci la granița dintre Moravia și regatul Ungariei”, scrie Wikipedia.

Peste 1.000 de kilometri au fost străbătuți de orădeni pentru a surprinde în imagini viața oamenilor din regiunea Valašsko.

 

„În dimineața zilei de 24 august, am pornit spre districtul Valašsko, regiunea Moravia, Republică Cehia. După circa 7 ore de drum, am ajuns în orașul Ostrava din NV Cehiei unde aveam rezervată prima noapte de cazare. Ne-am ales acest oraș pentru că aici, în acea seară, urma să ne întâlnim cu David Bozsetek, un inginer ceh care știe limba română și urma să ne dea mai multe hărți cu regiunea ce ne interesa pe noi: Valašsko.

De la domnul David Bozsetek aflăm că pe valahii din Moravia, îi găsim între cehii din Boemia, polonezii din Silezia și slovacii din Tatra. Capitala regiunii Moravia este Brno, al doilea oraș ca mărime din Republica Cehă, după capitala statului, Praga. Râul principal care străbate Moravia este Bečva, iar munții care-i întâlnim în această regiune sunt Beskydy”, a spus Constantin Liviu Demeter.

Cuvinte românești

Din punct de vedere lingvistic, dialectul astăzi slav al vlahilor moravi, deopotrivă influențat de cehă și de slovacă, cuprinde cuvinte românești, au descoperit fotografii orădeni.

„În aceste așezări, limba română a rămas doar prin câteva cuvinte. De pildă cuvântul bača, care în limba cehă nu are corespondent. Astfel s-a constatat că are originea la vechii valahi care îngrijeau oile pe munte. Am găsit numeroase locuri, în munții Moraviei, cu numele Raztoka, ce se referă la prinderea peștilor prin devierea pârâurilor montane și după care pe traseul original a apei se luau peștii. În această regiune limba de vorbire este liba cehă, dar există câteva regionalisme care sunt din domeniul pastoral. Păstorii de oi de odinioară se duceau în toate țările carpatine – România, Ucraina, Slovacia, Polonia și Cehia. În aceste țări, în regiunile muntoase, până în zilele noastre se mai păstrează câteva cuvinte din vocabularul pastoral: gelata/geleta = recipientul de lemn în care se adună laptele proaspăt muls, (kýbl este găleata cea de toate zilele), urda = urdă, bryndza = brânză, kosar = coșară, watra, salasz/salaš = locul unde stă ciobanul cu oile; magura = vârf de munte în întâlnit în Valašsko, polana = poiana, pietra = piatra, czadca = ceața, kolyba = un regionalism pentru o casă mai mică, strunga, kornuta, kotelnica, vlacha = valah, mierlok = mielul, rumiga = rumega, cetina, sihla = sihla (pădure deasa de copaci tineri), kamesnica = cămașa, dunga = curcubeu, putnia = putină, trombita = trâmbiță, afina = afine, klapocz = clopot, grapa = groapă, în sensul pantă abruptă, rastoka = răstoaca, locul unde se deviază un râu pentru a prinde pește mai ușor, grun = grum/grumuri, cuvânt vechi românesc cu înțelesul de grămadă, stivă, teanc, ploština = ploștină, ceea ce înseamnă un teren umed sau o pășune lângă o apă, kosa = coasa pentru cosit, žinčica = jintiță, parte a zerului care se depune pe fundul vasului când se prepară urda, slanina = slănină, solanec = saramură, vlna = lână”, a mai spus Demeter.

Românii din Moravia au fost studiați de istoricii noștri, iar că locuitorii din Moravia sunt, la origini, români, scria și poetul Mihai Eminescu, care a fost preocupat de românii din afara granițelor țării. În „Foaia pentru minte, inimă și literatură” a apărut un studiu asupra acestor români, „cari, roind în munții Moraviei, și-au pierdut limba, păstrează însă vechile lor obiceiuri, precum și portul”.

„De atuncea nu ne mai aducem aminte ca să se mai fi ocupat cineva de ei, deși, studierea lor ar fi interesantă prin întrebările la care ar da naștere”, a scris Mihai Eminescu.

Ajutați de câțiva istorici inimoși din această parte a Cehiei, artiștii orădeni au realizat câteva sute de fotografii din categoria portrete de valahi, case tradiționale valahe, peisaje de munte, gospodării țărănești și anexe gospodărești, numeroși meșteșugari valahi lucrând în atelierele lor, dar și foarte multe costume populare valahe.

„L-am întrebat pe profesorul Sever Dumitrașcu unde să mai mergem în foto-documentare și așa am aflat de Moravia”, a mărturisit istoricul Constantin Demeter cum a pornit acest demers.

Colegul său, Ovidiu Gabor, susține că oamenii din Moravia nu știu aproape nimic despre originea lor.

„Noi ne-am dorit foarte mult să găsim în satele din Moravia urme ale valahilor, ale vlahilor, lucruri care pot fi fotografiate, pentru că noi ne-am propus să facem o monografie fotografică. Am primit de le etnografi și de la alte persoane din comunitatea lor, oameni pe care să-i contactăm și care să ne arate ceea ce noi căutam: case, localități, oameni costumați tradițional, obiceiuri, dansuri și tot ceea ce am considerat noi că are legătură cu comunitatea vlahă. Spre deosebire de Istria unde dialectul istro-român este format din 50% cuvinte românești, aici nu se mai păstreză decât un număr foarte, foarte mic de cuvinte, legate în special de păstorit. Oamenii din Moravia sunt mândri de faptul că sunt valahi, dar majoritatea nu știu mai multe despre originea lor. Doar cei cu studii superioare și care și-au dorit să-și afle rădăcinile știu că originea vlahilor din Moravia este din arcul carpatic al României”, zice Ovidiu Gabor.

Și fotograful Gheorghe Petrila, președintele Etno Foto Art, spune că în Moravia s-au convins că există multe asemănări între valahi și ciobanii români.

Cei trei artiști fotografi orădeni urmează să-și prezinte fotografiile făcute printre valahi în mai multe expoziții, dar și într-un album fotografic ce se va intitula: „Valahii din Moravia: monografie fotografică”.