Tema conferinței universitarului american, rolul și locul istoriei în lumea contemporană, a fost prezentată de prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea, ca fiind „mai mult decât provocatoare și interesantă”.

Paul E. Michelson și-a început pledoaria pentru istorie și științe umaniste evocându-l pe Albert Speer. Criminal de război nazist, regizorul marilor manifestații ale național-socialiștilor, arhitect oficial al celui de-al III-lea Reich, colaborator și prieten foarte apropiat al lui Adolf Hitler, Speer a fost un om de formație pur tehnică. „Un tehnocrat modern, în sensul cel mai autentic al expresiei din zilelor noastre, un personaj cu o educație strict tehnică”, după cum l-a caracterizat Paul E. Michelson, adăugând că a fost „înalt calificat, dar incomplet educat”.

Istoricul american consideră că Speer „nu a avut nicio problemă în a folosi munca prizonierilor de război în fabricile de armament ale Germaniei fasciste tocmai fiindcă din educația sa au lipsit științele umaniste”. Trimițând la interviuri și biografii ale lui Speer, Paul E. Michelson a demonstrat cum „un tânăr strălucit din punct de vedere academic, tehnic, produs al unei școli care nu i-a oferit alte valori, nu s-a împiedicat de virtuțile clasice: umanismul, etica, morala”. Conferențiarul a adus în discuție argumentul lui Speer, conform căruia acesta s-ar fi simțit bine, ca „înalt funcționar al statului”, într-un sistem politic unde deciziile nu erau puse în discuție și din care lipsea orice abordare critică.

„Putin, Saddam Hussein, Kim-Jong Un sau chiar Trump… Câți dintre voi și-ar dori ca ei să ia marile decizii în locul vostru”, a întrebat, retoric, Paul E. Michelson. „O educație specializată, bazată numai pe știință, nu este deloc educație. Deci, să reduci numărul de ore în care se predau științe umaniste la școală, cum sunt: istoria, filosofia, muzica, artele plastice, nu este educație. Dacă reducem nivelul de instruire în istorie și alte discipline umaniste, în secolul XXI, vom plăti un preț mare. Când vrem să reducem numărul de ore alocat materiilor umaniste trebuie să ne întrebăm: «Vrem oare mai mulți Albert Speer care să conducă societatea noastră?»”, a avertizat oaspetele Universității din Oradea.

Paul E. Michelson a pledat pentru „alfabetizarea culturală”, subliniind că absolvenții trebuie să posede un set larg de cunoștințe, informații și perspective de bază, toate acestea făcând dintr-un om o persoană care se poate considera educată. „A ști ceea ce probabil știu și alți, la fel ca și a înțelege cum gândesc alții, e crucial pentru o comunicare eficientă”, susține profesorul american. „Muzica, filosofia, arta, istoria etc. sunt lucrurile care ne fac oameni”, a subliniat Paul E. Michelson, adăugând că „educația liberală este o oportunitate de a deveni oameni întregi și de a descoperii frumusețea adevărată a lumii în care trăim”.

„Dacă nu ești de acord cu importanța istoriei pentru educația secolului XXI, atunci poate vei merita cultura pe care o ai. Ești responsabil pentru un viitor care nu merită trăit. Istoricii sunt un fel de ghizi turistici ai trecutului. Dacă nu mai avem ghizi pentru trecut, este puțin probabil să avem cultură în viitor”, a încheiat profesorul Paul E. Michelson.