„Anual, în perioda sezonului estival, la nivelul județului Bihor s-au produs tragedii “la scăldat”, victimele acestor nenorociri fiind, în multe cazuri, copii. Cel mai recent eveniment de acest fel a survenit în cursul zilei de luni, 26 iulie, când un minor, în vârstă de 14 ani, s-a înecat în apele Crișului Repede, în zona podului Carol I din Oradea”, transmite maiorul ISU Crișana, Camelia Roșca.

Tragedie în Oradea: Copil decedat după ce a fost găsit înecat în apele Crișului Repede

„La locul indicat de apelantul numărului unic 112 au fost mobilizați de urgență, pompierii militari paramedici, un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean, echipajele de căutare/salvare de la înec din cadrul Detașamentelor 1 și 2 Oradea, care au acționat cu două bărci, fiind mobilizați totodată și scafandrii Detașamentului 2 de pompieri Oradea. După aproximativ o oră de căutări, copilul a fost găsit de scafandri, însă din nefericire, în pofida manevrelor de resuscitare efectuate, nu a mai putut fi salvat, medicul prezent la fața locului declarând decesul acestuia”, amintește maiorul Roșca.

Semnal de alarmă

„În acest context, tragem, din nou, un semnal de alarmă referitor la pericolul pe care îl implică ignorarea măsurilor specifice de prevenire a înecului, adresându-vă rugămintea de a vă scălda doar în locuri special amenajate pentru înot; de a supraveghea în permanență, copiii, de a nu intra în apa rece înfierbântaţi, după ce aţi stat foarte mult timp la soare și de a evita scăldatul solitar sau pe timp de noapte”, precizează maiorul Roșca.

Recomandări

Protejaţi viaţa copiilor dumneavoastră!

[eadvert]

Potrivit reprezentanților Asociaţiei Profesionale a Salvamarilor din România: „o persoană care nu ştie înota şi care se află în apă peste înălţimea ei, se va îneca, nu în câteva minute, ci în maxim câteva zeci de secunde, iar după cinci minute petrecute sub apă, şansele de supravieţuire scad vertiginos”.

În scopul prevenirii unor astfel de evenimente nefericite, pompierii militari bihoreni recomandă părinților, bunicilor și tutorilor minorilor, respectarea următoarelor măsuri:

– Nu lăsaţi niciodată copiii nesupravegheaţi în apă sau în proximitatea apei, nici măcar în piscinele achiziţionate special pentru cei mici ori în cadă;

– Urmăriţi continuu, comportarea copiilor în apă şi nu vă întoarceţi nici măcar o clipă cu spatele la aceştia pentru că cei mici sunt imprevizibili: ei trebuie să se scalde numai sub controlul părinţilor sau altor persoane mature, chiar dacă ştiu să înoate;

– Echipamentele speciale pentru siguranţa înotului (colac de salvare, aripioare gonflabile, tuburi gonflabile etc.) nu sunt în totalitate eficiente, de aceea vor fi utilizate de către copii sub atenta supraveghere a unui adult;

– Împrejmuirea piscinei personale cu un gard poate preveni accidente nedorite în rândul minorilor;

– Purtarea vestelor de salvare de către copii este o metoda eficientă de prevenire a unor astfel de accidente;

– Explicaţi-le adolescenţilor pericolul la care se expun scăldându-se în locuri neamenajate ( râuri, lacuri, canale de irigaţii sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenţii sunt foarte puternici, albiile nămoloase sau pline de plante ori în locurile în care s-au produs anterior incidente: barajul de la Tileagd, canalul colector de la Boiu, apele Crişului Repede, Crişului Negru, Lacul Sântion etc.), iar în cazul ieşirilor acestora „la scăldat” cu prietenii, stabiliţi de comun acord, o periodicitate şi o modalitate de contact.

Înecul nu se produce ca în filme! Semnele care indică iminenţa înecului

Francesco A. Pia, un binecunoscut salvamar american, autorul unor articole de specialitate, atrage atenţia populaţiei asupra unor aspecte mai puţin cunoscute, dar de importanţă

vitală în ceea ce priveşte reacțiile persoanelor aflate în pericol de a se îneca. Astfel, potrivit acestuia: „Exceptând circumstanţele rare, oamenilor care se îneacă le este imposibil, din punct de vedere fizic, să strige după ajutor. Sistemul respirator a fost creat pentru a respira, vorbitul fiind a doua funcţie. Din acest motiv, respiraţia trebuie să se producă înainte de vorbire. Gurile oamenilor care se îneacă se scufundă în apă şi apoi reapar iar, pentru o scurtă perioadă la suprafaţă. Gurile lor nu stau destul de mult deasupra apei pentru a expira, a inspira şi a şi ţipa după ajutor. Când oamenii se îneacă, gurile lor apucă doar să expire şi să inspire repede înainte de a se scufunda iar. Oamenii care se îneacă nu pot să gesticuleze pentru a solicita ajutorul celor din jur. Instinctul îi forţează să îşi extindă mâinile în lateral şi să apese pe suprafaţa apei. Acest lucru le permite să iasă la suprafaţă suficient cât şi respire. …. Oamenii care se îneacă nu pot controla voluntar mişcările braţelor. Din punct de vedere fiziologic, oamenii care se îneacă nu se pot opri din înec pentru a realiza mişcări voluntare prin care să ceară ajutor. De la începutul şi până la finalul reacţiei instinctive, oamenii rămân drepţi şi nu există nicio dovadă care să demonstreze că ei ar da din picioare. Dacă nu sunt salvaţi, aceşti oameni reuşesc să se menţină la suprafaţă între 20 şi 60 de secunde”.

În aceste condiții, pentru salvarea unei vieţi în cazul asistării la un accident de înot intervenţia de urgenţă este crucială, iar semnele care vă indică iminenţa înecului sunt: aplecarea capului pe spate; gura deschisă în încercarea de a inhala aer; capul ţinut în apă, cu gura la nivelul apei; lipsa emiterii de sunete; hiperventilaţie şi gâfâială; ochii sticloşi, incapabili să se concentreze; păr peste frunte sau ochi; lovirea involuntară a suprafeţei apei cu braţele.