„Iubire” pe scenă

„Iubire” este versiunea scenică de Ioan Ieremia, după „Bogdan Dragoş” de Mihai Eminescu.

Teatrul Regina Maria anunţă premiera spectacolului „Iubire”, un spectacol omagial, dedicat trecerii a 150 de ani de la înfiinţarea revistei „Familia”. De aceea, spectacolul şi este organizat în colaborare cu revista orădeană de cultură. O adaptare după drama istorică „Bogdan Dragoş” de Mihai Eminescu, versiunea scenică a spectacolului „Iubire” îi aparţine lui Ioan Ieremia, la fel şi concepţia scenografică, ilustraţia muzicală şi regia artistică. Premiera spectacolului va avea loc sâmbătă, 7 martie, de la ora 19:00, la Sala Arcadia. Preţul unui bilet este de 20 de lei şi acesta poate fi cumpărat de la agenţia teatrului, deschisă de luni până vineri de la ora 10:00 la 19:00 şi sâmbătă şi duminică între orele 10:00- 13:00 sau online de pe biletmaster.ro.

Artă sincretică, dar nu cleptomană

Ioan Ieremia descrie acest spectacol ca fiind unul „despre iubire, despre cât de minunată este iubirea în visele noastre şi despre incapacitatea omului de a iubi aşa cum visează să iubească, despre dorul, melancolia şi eternul feminin, în poezia eminesciană. Un spectacol cu semne şi simboluri antropomorfiste prin care atribuim fenomenelor naturii însuşiri şi sentimente umane, metaforă mereu prezentă în creaţia eminesciană. Închin acest spectacol minunatei femei, Eleonora Maria, soţia mea, care-mi rabdă cu stoicism şi devotament de stâncă, din secolul trecut, toate infidelităţile «teatrale». Şi pentru că n-aţi avut ocazia, până acuma, să mă vedeţi în această ipostază, trebuie să vă mărturisesc că pentru mine Teatrul este o artă sincretică dar nu cleptomană, că apelează la toate artele dar nu-i acorda nici uneia statut de autonomie, că toate mijloacele la care apelează, pentru a se exprima, trebuie să se nască şi să se facă, din nevoia de exprimare a jocului, a actorului. Mă străduiesc facând teatru să mă apropii cât mai mult de armoniile muzicii pentru că în rigoarea muzicii este mai multă poezie nemijlocită decât în toate celelalte arte. Refuz apelul la mijloacele moderne, precum film, proiecţii, pentru că sunt adeptul celui care a descoperit ca «De 2000 de ani nu se mai face Teatru, ci spectacol»”.

Un an fast pentru „Familia”

„Anul 2015 este un an fast pentru Revista Familia: împlinirea a 150 de ani de la apariţia primului număr al ei, la Pesta, iunie, 1865, „foaia enciclopedică cu ilustraţiuni” avându-l ca editor pe tânărul cărturar Iosif Vulcan. Acesta n-a fost doar un admirabil constructor de publicaţii culturale –„Familia” fiind cea mai strălucită dintre ele în seria sa primă dintre 1865 şi 1906 – , ci şi un susţinător fervent al realizării unui teatru – deopotrivă literatură dramatică şi instituţie de spectacol – în limba română în spaţiul transilvănean. În acest context aniversar şi de conţinut cultural, teatrul orădean de astăzi are generoasa şi admirabila iniţiativă de a oferi sărbătorii Familiei un dar cu totul aparte: un spectacol intim legat de «biografia» revistei. Să ne amintim că în 1865, primăvara, debuta în revista «Familia» tânărul poet Mihail Eminovici căruia redactorul revistei îi „deschidea cu bucurie coloanele” acesteia printr-o întâmpinare care se va dovedi legată de destinul poetului şi al revistei, schimbându-i numele în Mihai Eminescu, nume ce va deveni renumele Mihai Eminescu. Se ştie că poetul s-a lansat în mari proiecte dramatice, şi între ele se află şi piesa neterminată căreia acum regizorul Ioan Ieremia îi asigură o reprezentare teatrală pe care o putem socoti ca o reverenţă peste timp adusă Poetului, Familiei şi lui Iosif Vulcan. Este, în fapt, o uvertură la marea sărbătoare a revistei, o deschidere a şirului de omagii ce se cuvin acestei instituţii numite Revista de cultură «Familia», publicaţie de nivel naţional care din 1880 până în prezent apare – prin cele cinci serii ale ei – la Oradea”, a explicat Ioan Moldovan, directorul Revistei „Familia”.

Distribuţia:
Andrian Locovei
Anda Tămăşanu
Patricia Moţ
Andreea Silaghi
Andreea Pantiş
Karla Fanea
Biros Andrea
Claudiu Ursuţa
Bogdan Balota
Mihai Mărieş
Nicolas Balog
Antonio Istrate
Antoniu Nica
– scenografia: Csuri Emese
– regia artistică, concepţia scenografică şi ilustraţia muzicală: Ioan Ieremia
– regia tehnică: Lidia Leţa