Arhimandritul Augustin Țărău, starețul Mănăstirii Izbuc, spune că de 1000 de ani, apa izvorului vindecă trupul și mintea celor care caută leac la Izvorul Tămăduirii. Din 29 septembrie, după două luni în care izvorul a fost sec, apa curge din nou la Izbuc. În sine, izbucul e un fenomen carstic, dar Izvorul Tămăduirii, a ajuns atât de cunoscut încât dă numele locului unde s-a construit și mănăstirea.

[eadvert]

„Doar cu două zile, înainte de sărbătoarea <Acoperământul Maicii Domnului>, după aproximativ două luni în care nu a izbucnit, Izvorul Tămăduitor de la Mănăstirea Izbuc își revarsă din nou apa binecuvântată, spre bucuria obștii Sfântului Așezământ cât și a pelerinilor care vor veni la acest început de lună, la Taina Sfântului Maslu dar și în zilele ce vor urma.

Pentru toate dăm Slavă lui Dumnezeu și mulțumim Maicii Sfinte, care de aproximativ 1.000 de ani, secolele IX-XII de când este atestată documentar Mănăstirea Izbuc, nenumărate vindecări trupești și sufletești și-au găsit alinarea în apa binecuvântată a acestui izvor”, transmit reprezentanții mănăstirii.

Mănăstirea Izbuc e prima mănăstire ortodoxă din Ardeal, iar ea a devenit cunoscută în toată Europa pentru izvorul unic din apropierea ei. Mii de oameni vin aici atraşi de miracolul Izvorului Tămăduirii, ale cărui ape nu curg continuu, ci izbucnesc din pământ periodic, astfel că

După aproximativ 15-20 de minute în care e sec, apa începe să iasă la suprafață cu un gâlgâit puternic și umple un bazin mic de piatră, din care se scurge formând o cascadă de câţiva zeci de centimetrii înălţime.

Se spune că izvorul nu a secat decât o singură dată, când locul se aflat sub ocupație austro-ungară și atunci s-a oprit de tot și nu a mai curs 7 ani. Una dintre explicații e aceea că atunci a fost pusă o taxă de intrare și oamenii nu s-ar mai fi putut bucura în voie de binefacerile tămăduitoare ale apei.