Inspectoratul Judeţean de Jandarmi (IJJ) Bihor a înaintat instanţei, anul trecut, 20 de cazuri cu propunere de munca în folosul comunităţii. „Zece dosare au fost soluţionate iar zece sunt încă pe rol. Toate cazurile au fost din judeţ, poate şi pentru că persoanele amendate pentru prostitutie în zona Şoselei de Centură a Oradiei sau pe Calea Borşului au domiciliul în judeţ. Avem acţiuni pentru persoane din Vadu Crişului, Şuncuiuş şi alte localităţi, amendate pentru cerşetorie, prostituţie sau alte abateri”, precizează ofiţerul de presă al IJJ Bihor, căpitan Ioan Bogdan.

Procedură de durată

Acesta ne-a explicat şi care e procedura. Un proces verbal neachitat în 30 de zile trece în debit. Apoi primăria pe raza căreia s-a constatat contravenţia poate deschidă procedura de executare silită. „Abia după ce se constată că nu are bunuri urmăribile şi e insolvabil, Primăria poate trimite dosarul la agentul constatator, fie Jandarmeria sau Poliţia. Abia atunci juristul nostru are baza legală pentru a-l acţiona pe contravenient în instanţă cu propunerea de muncă în folosul comunităţii”, informează Ioan Bogdan. Interlocutorul nostru a subliniat însă că munca silnică e neconstituţională.

„E bine că de doi ani a intrat în vigoare o lege nouă care dă dreptul să aplice pârâtului o sentinţă de muncă în folosul comunităţii fără să aibă neapărat acordul său. În acest caz, nu mai e considerată muncă silnică. Problema e că legea actuală prevede ca pedeapsă pentru neexecutarea muncii silnică doar amendă penală. Cercul vicios ar dispărea dacă s-ar da o completare la lege pentru ca neexecutarea muncii în folosul comunităţii să fie considerată infracţiune şi pedepsită cu detenţia”, mai observă purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei.

C.H.