În primul an, secţia de Etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor a propus în cadrul şezătorii spătoiul românesc răspândit îndeosebi în satele din sub-zona etnografică Roșia-Pietroasa, de la poalele Munților Bihorului și versantul sudic al Munților Pădurea Craiului, unde s-a păstrat cel mai conservator port bihorean, până spre mijlocul secolului XX.

[eadvert]

Pentru acest an, atelierul se va concentra pe câteva sate de pe valea Crișului Repede. „Pornind de la imagini vechi din 1885, aducem în fața publicului spăcele cu croi și ornamentică similară cu acestea dorindu-ne să creăm un dialog între vestimentația purtată la finalul secolului XIX, piese din colecția muzeală și noile spăcele pe care orice bihoreancă să le poarte cu conștiința valorii și vechimii modelului”, se arată în comunicatul muzeului.

Prima întâlnire din acest an va avea loc joi, 11 ianuarie, ora 18:00, la sediul Muzeului Ţării Crişurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A), în sala de pedagogie muzeală.

Participanţii vor învăța să confecționeze propria cămașă de Bihor și să o decoreze folosind tehnicile de ornamentare de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, având posibilitatea de a se inspira direct de la piese etnografice aflate în patrimoniul Muzeului Țării Crișurilor.

„Caracteristic pentru cămașa femeiască de pe Crișul Repede de la sfârșitului secolului XIX a fost croiul drept (croiul poncho) din 1,5 sau 2 lați de pânză, netăiați la umăr și cu gura cămășii la spate – la cele mai vechi și în față la cele mai noi -, cu mâneca prinsă din umăr. Piesele sunt datate între 1880 și 1930 și au fost achiziționate din Vadu Crișului, Șuncuiuș, Bălnaca-Groși, Cacuciul vechi, Lugașu de sus, la sfârșitul anilor ’60 – începutul anilor ’70. Propunem și două modele de cămăși bărbătești din satele Beznea și Călățea (Aștileu), ce datează din prima jumătate a secolului XX.

Motivele ornamentale sunt realizate cu diverse tehnici de broderie: închingătură, cusături cu puncte înnodate – îngurzătură, broderie plină – trăsurește, bătucitură, miezește, cusătură crucește sau brânelește, tăieturi și împunsături – ciur, ochi întorși, șabac, ajur. Astfel, vom reînvia croiul și tehnicile de ornamentare ale vechilor cămăși de pe valea Crișului Repede”.

Inițiatoarea acestei Şezători este dr. Simona Bala, muzeograf la Secția de Etnografie, iar îndrumarea practică va fi asigurată de dr. Florina Berte, care știe „să împungă” frumos și cu acul medical și cu acul de cusut și brodat. Taxa de participare: 20 lei /an, reprezentând înscrierea în Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor”, iar pentru membrii asociației intrarea este gratuită. Materialele vor fi asigurate de participanți.

Aşa cum se face la o şezătoare, se va lucra împreună, cei prezenţi familiarizându-se cu datinile și obiceiurile specifice zonei.