Judecătorii ţin de salariile lor

Cum legea le interzice greva, mai multe judecătorii au mandatat Consiliul Suprem al Magistraturii să le reprezinte interesele în raport cu Parlamentul şi Guvernul, în contextul actelor normative de reducere a salariilor bugetare şi a pensiilor.

Adunarea Generală a Judecătoriei Oradea a decis deja „ca în situaţia înrăutăţirii stării actuale a justiţiei, să se reia protestul suspendat în toamna anului 2009, prin amânarea tuturor cauzelor aflate pe rol, la o dată ce va fi convenită de majoritatea instanţelor din ţară”, după cum a transmis preşedintele Adunării Generale, Cristi Dănileţ.

Poziţii similare faţă de măsurile Guvernului au mai luat judecătoriile din Constanţa, Mangalia şi Vrancea, Tribunalul Gorj, Curtea de Apel (CA) Craiova, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România.

„Diminuarea drepturilor salariale, fie ea şi egală cu diminuarea aplicată celorlalte categorii bugetare,  reprezintă o ştirbire a independenţei materiale a judecătorilor (…) şi afectează dreptul de acces la justiţie al cetăţenilor, bugetari sau nu, la o instanţă imparţială”, motivează cel mai franc CA Craiova refuzul judecătorilor de a fi trataţi la fel ca medicii, dascălii, poliţiştii etc.

Pe siturile Juridice.ro, UNJR.ro şi Asociatia-magistratilor.ro (AMR) au fost postate în ultimele zile comunicatele celor două asociaţii precum şi a instanţelor din ţară care s-au raliat protestelor faţă de actele normative pentru care Guvernul şi-a asumat ieri răspunderea în Parlament.

Ca notă comună, atât instanţele cât şi asociaţiile au făcut apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), la Consiliul Superior al Magistraturii sau chiar la Avocatul Poporului pentru a le reprezenta interesele salariale în raport cu puterea legislativă şi executivă, adică Parlament şi Guvern. Totodată, magistraţii implicaţi au cerut la ÎCCJ sesizarea Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii pachetului de acte normative privind reducerea salariilor tuturor bugetarilor şi a pensiilor.

Pentru toţi pensionarii

În ce priveşte pensiile în general, o serie de magistraţi implicaţi în proteste au apreciat că Statul ar pierde în instanţe procesele intentate de pensionari. „Se încalcă principiul neretroactivităţii legii. Pensiile sunt un bun câştigat şi nu pot fi diminuate”, ne-a explicat Cristi Dănileţ, membru al UNJR şi purtător de cuvânt al Judecătoriei Oradea.

De asemenea, magistraţii contestă şi măsura de desfiinţare a pensiei de serviciu a magistraţilor, care în opinia lor încalcă dispoziţiile Constituţionale şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

„Stabilirea altor forme de protest a fost amânată, urmând a se decide în acest sens în raport de evoluţia evenimentelor publice, inclusiv cu privire la adoptarea pachetului normativ propus de Guvern”, a arătat, de pildă, Tribunalul Vrancea, în consens cu comunicatele altor instanţe din ţară.

Contra-argumente legale

Totodată, potrivit comunicatului remis de AMR, este exclusă folosirea argumentelor care vizează siguranţa şi securitatea naţională. AMR arată că „invocarea siguranţei naţionale ca temei al restrângerii dreptului contravine conceptului de siguranţă naţională prevăzut de art. 1 din Legea nr. 51/1991, care asigură un climat de exercitare neîngrădită a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, şi nicidecum îngrădirea acestora”. AMR mai arată că art.3  din Lege limitează ameninţările la adresa siguranţei naţionale a României (atac armat, atac terorist, atac la sănătatea populaţiei).

„Într-o simplă logică semantică, siguranţa naţională ar trebui să privească întreaga naţiune română şi nu doar o parte a ei, respectiv categoria bugetarilor, supuşi exclusiv măsurilor de austeritate”, se mai arată în comunicatul AMR.

În ce priveşte art. 53 din Constituţie, AMR observă că Guvernul „nu a garantat că diminuările salariale şi din pensii vor fi restituite la încetarea stării care a determinat măsura respectivă generată de criză, a cărei limitare în timp nici nu este stabilită” şi totodată că „reducerile vor avea efect contrar, adică adâncirea stării de pauperitate a unor categorii sociale şi nicidecum susţinerea economică a acestora pe vreme de criză, aşa cum statul s-a obligat prin norme interne  şi prevederi internaţionale”.

În concluzie, AMR arată următoarele: „Criza economică nu poate constitui un pretext de îngrădire a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, protejate constituţional şi, mai larg, la nivel internaţional”.

Cât priveşte garanţiile speciale ale salariilor, pensiilor şi sistemului de asigurări de sănătate destinat magistraţilor, o argumentaţie laborioasă a inclus Curtea de Apel Craiova în scrisoarea deschisă adresată CSM.

C.H.

Judecătorii nu mai judecă (1 septembire 2009)