Pe parcursul a peste două ore, în urma unor documentări întinse pe mai bine de un an, documentarul arată cum unele dosare de corupție au fost îngropate în ultimii ani, iar anchete care au vizat structuri ale statului au fost clasate.

„Ceea ce făceam a deranjat pe cineva”

Printre cei care au depus mărturie se numără procurorul militar orădean Liviu Lascu, prim procuror al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj și fost șef al secției militare din cadrul DNA. Acesta a relatat că a fost revocat din funcția de conducere ocupată în cadrul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție în timp ce investiga modul suspect în care ar fi fost făcute unele achiziții de către Serviciul Român de Informații.

„Pot avea suspiciunea rezonabilă că ceea ce făceam a deranjat pe cineva și mă gândesc în primul rând la cei pe care-i anchetam”, a declarat Lascu jurnaliștilor Recorder. Ulterior, investigația magistratului orădean a primit soluție de clasare.

Procurorul orădean, dar și o procuroare anticorupție a cărei identitate a fost protejată au susținut în cadrul materialului jurnalistic că, încă de la preluarea funcției de conducere, procurorul-șef al DNA Marius Voineag ar fi pretins „controlul asupra dosarelor”. „Asta nu s-a întâmplat niciodată la fosta conducere”, a explicat Liviu Lascu.

Procuroarea a susținut că șeful DNA ar fi solicitat ca fiecare procuror de caz din cadrul Direcției să îi raporteze fiecare cerere făcută către judecătorul de drepturi și libertăți. Este vorba despre mandate de percheziție, de supraveghere tehnică a persoanelor urmărite ori de rețineri.

Cazuri de corupție, împinse spre prescripție

Documentarul realizat de Recorder analizează mai multe cazuri celebre de corupție care s-au prescris prin tot felul de manevre, printre care schimbări

bruște în componența completurilor de judecată ori detașări suspecte ale magistraților.

„Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele. În plus, asupra DNA au început să planeze suspiciuni privind blocarea unor anchete penale”, arată Recorder.

Un exemplu a fost cel al lui Marian Vanghelie, fost primar al sectorului 5 din București, care, deși a fost condamnat inițial la 11 ani și 8 luni de închisoare pentru că ar fi luat mită de 30 de milioane de euro, a scăpat fără să stea după gratii. Potrivit Recorder, procesul fostului edil a fost întins până la prescrierea faptelor prin schimbarea de cinci ori a completului de la Curtea de Apel București.

Referitor la această din urmă instanță, documentarul prezintă mărturiile unor judecători care vorbesc despre problemele din cadrul celei mai importante curți de apel din țară, printre care încălcarea de către conducerea Curții a principiului repartizării aleatorii a dosarelor, prin decizii administrative discreționare.

Un alt caz celebru împins spre prescripție este cel al omului de afaceri Cristian Burci, judecat pentru devalizarea Romvag, cu un prejudiciu estimat la 30 de milioane de euro. Potrivit Recorder, înlocuirea în acest an a unui judecător din completul de la Curtea de Apel București a dus la reluarea administrării probelor și a întârziat procesul care nu s-a terminat nici în prezent.

Potrivit autorilor investigației, un grup de interese format din magistrați și politicieni a capturat sistemul judiciar: „Într-o formă simplificată, pactul dintre cele două tabere arată așa: politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici.”

Jurnaliștii Recorder arată că au fost cazuri în care „magistrații care nu se supun sunt marginalizați, hăituiți prin anchete ale Inspecției Judiciare și uneori chiar excluși din magistratură”.

Reacția ministrului Justiției

În urma apariției documentarului „Justiție capturată”, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat pentru Digi24, că, dacă există cazuri de judecători care au tergiversat intenționat dosare penale pentru prescrierea faptelor, acestea trebuie analizate în mod individual.

„Trebuie văzut dacă este o chestiune care este obiectiv generată de complexitatea cauzei, de numărul persoanelor implicate, sau este o tergiversare culpabilă”, a susținut Marinescu.

Acesta a susținut că va cere controale amănunțite și a atras atenția că, dacă se dovedește vinovăția cuiva, acea persoană trebuie să răspundă.

Urmăriți aici investigația Recorder „Justiție capturată”