O inițiativă legislativă care ar fi eliminat această piedică pentru tinerii de cel puțin 16 ani a fost blocată în prima etapă parlamentară. Problema există și în școlile din Bihor, unde specialiștii se confruntă cu reticența unor familii față de intervenția psihologică și educațională.

Senatul a votat miercuri, 28 octombrie, respingerea proiectului de lege inițiat de parlamentari USR, care le-ar fi permis adolescenților să solicite singuri evaluare psihologică, consiliere, psihoterapie și asistență psihopedagogică. Pentru respingere au votat 56 de senatori, 18 s-au pronunțat împotrivă, iar 15 s-au abținut.

Voturile pentru respingere au venit de la 24 de senatori AUR, 23 PSD, șapte neafiliați și doi PNL. Cei mai mulți senatori PNL s-au abținut, în timp ce reprezentanții USR și UDMR au votat împotriva respingerii.

Inițiativa urmărea să rezolve o problemă concretă: situația adolescenților care au nevoie de sprijin, dar nu îl pot obține pentru că părinții refuză, sunt indisponibili sau nu acceptă că propriul copil are dificultăți emoționale. Proiectul prevedea că specialistul trebuie să se asigure că adolescentul înțelege decizia de a solicita ajutor, iar în situații de risc grav pentru siguranța acestuia să fie aplicate măsurile de protecție prevăzute de lege.

„Copilul poate pierde timp valoros”

În prezent, regulamentul cabinetelor școlare de asistență psihopedagogică impune acordul scris al părinților pentru consilierea individuală. Există excepții în situații de criză, precum riscul de suicid sau cazurile grave de violență și bullying, când consilierul poate interveni și fără acest acord, cu informarea ulterioară a părinților.

Reticența unor familii față de sprijinul specializat a fost semnalată și în Bihor. Într-un articol publicat de Bihon în septembrie, Cristina Avrigeanu, directoarea Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), arăta că există părinți care refuză evaluarea sau recomandările specialiștilor pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.

„Prin amânarea evaluării, copilul poate pierde timp valoros, în care ar putea beneficia de intervenție specializată”, explica aceasta.

Deși evaluarea pentru cerințe educaționale speciale este o procedură distinctă de consilierea psihologică, exemplul arată cât de importantă poate deveni decizia părinților în accesul copiilor la ajutor.

Proiectul legislativ a primit avize favorabile de la Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ, precum și un punct de vedere favorabil din partea Guvernului. Adoptarea sa a fost solicitată și de Consiliul Național al Elevilor și de 42 de organizații și grupuri civice. Respingerea din Senat nu este însă definitivă. Proiectul urmează să ajungă la Camera Deputaților, care are ultimul cuvânt și îl poate adopta chiar dacă prima Cameră l-a respins.