PPMT-istul a reluat, marți, la Oradea, motivele demersului de la Cluj.
Deşi toate cele trei formaţiunil au acelaşi punct de vedere pe tema autonomiei, reprezentanţii lor nu au putut cădea de acord pe un plan de acţiune comună, semn că fiecare ar vrea să fie cea care livrează electoratului propriu un rezultat.
Szilagyi pune asta şi pe seama poziţionării politice a partidelor: „privim din perspective diferite. UDMR e la Guvernare iar noi nu. Noi nu suntem beneficiari ai puterii. Ca ardeleni şi ca maghiari suntem mai degrabă victimele puterii”.
De trei feluri
El precizează că, în rezoluţia semnată la Cluj, sunt descrise trei forme de autonomie. Cea culturală o cer pentru pentru maghiarii care trăiesc „în diasporă”: „o situaţie în care maghiarii sunt în procent de 10-20%”. Autonomia regională ar vrea-o pentru maghiarii care trăiesc ca majoritate într-o regiune – Ţinutul Secuiesc, de exemplu, iar autonomia administrativă ar fi pentru acele situaţii specifice în care minoritatea e majoritate. „Sunt şi aici în Bihor, mai ales în nord, comune de acest gen”, spune Szilagyi.
„Pentru noi proiectele din 2003, elaborate de Consiliul Naţional Secuiesc respectiv de Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania, introduse în Parament în 2004 sunt o busolă. Credem că este timpul să încercăm să mergem mai departe”, spune el.
Recunoaşte însă, că la finalul mai multor luni de discuţii în trei, la Cluj, s-a putut oferi public doar o declaraţie de intenţie şi nu un calendar concret de acţiuni comune – „propunerile noastre au cuprins şi un plan de acţiune comun, care nu a fost acceptat nici de UDMR şi nici de PCM. Sperăm că asta se va schimba”.
Promisiuni încălcate
Szilagyi şi-a îndreptat discursul şi spre majoritatea română, căreia i-a arătat obrazul dar i-a mai dat o „şansă”: „Noi vrem ca România să fie o ţară care respectă diversitatea, în ciuda faptului că promisiunile de la Albă Iulia nu au fost respectate(…)
Nu există o declaraţie mai puternică faţă de statul român decât autonomia. Autonomia se va realiza în cadrul statalităţii române. Când vorbim de delegarea puterilor de la Bucureşti spre comunităţi etnice, religioase sau regionale, atunci vorbim de funcţionalitatea statului român”.
A pus, din nou, pe masă exemplele unor state federale pe care le apreciază de succes: „Simţim că Ardealul este lăsat în urmă. Vorbesc de întregul sistem bugetar, axat spre Bucureşti, fapt care nu ne satisface. Credem că statul modern român trebuie să fie descentralizat, desconcentrat, în care puterea se exercită mai aproape de cetăţeni, aşa cum se întâmplă în Austria, Germania, Belgia sau Statele Unite”.
Reacţie dură
PPMT-istul se arată neplăcut surprins de reacţia partidelor parlamentare româneşti faţă de demersul de la Cluj: „Luni am fost la Cluj şi, după-masă a plecat prin email varianta în limba română a textului. M-a şocat faptul că partidele româneşti din Parlamentul României au avut o reacţie dură, negativă, regretabilă.
Într-o democraţie nu poţi nega rolul dialogului. Fac apel la partidele parlamentare româneşti să îşi reconsidere poziţia şi să înceapă un dialog despre doleanţele noastre, între liderii politici ai partidelor parlamentare româneşti şi cei ai maghiarilor”. Mai apreciază că „vocaţia democratică”, cu „bază, instorie şi tradiţii creştine” a majorităţii şi minorităţilor din România ar trebui să conducă la rezolvarea paşnică a divergenţelor.
Centenar-bilanţ
În condiţiile în care pretenţiile partidelor ating un subiect delicat, Szilagyi crede că Centenarul e un moment de bilanţ, „ce am făcut, ce am respectat şi cum trebuie să fie România în deceniile care vin”: „un nou contract social între români şi maghiari poate sta la baza unei Românii mai primitoare”.
PPMT: „Având experienţa ultimelor decenii, am putea spune că noi am fi mult mai buni administratori ai treburilor noastre decât a fost Bucureştiul”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!