În Cetatea Oradea va avea loc vineri, 10 iunie, lansarea cărții „Suferința nu se dă la frați. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958)” de Corneliu Jurju și Cosmin Budeancă. Evenimentul este organizat de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, Editura Polirom, Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune, Clubul Monarhiștilor Clujeni, Fundația Culturală Memoria și va avea loc în Cetatea Oradea (P-ța Emanuil Gojdu, nr. 39-41, corp E, et. I), de la ora 12.00.
După 20 de ani de la prima ediție, cartea a apărut de curând la Editura Polirom (ediţia a II-a, revăzută şi adăugită) cu sprijinul Clubului Monarhiştilor Clujeni şi al Fundaţiei Culturale Memoria și conține prefaţă de Doru Radosav și postfaţă de Ruxandra Cesereanu. Cartea are la bază povestea de viață a uneia dintre puținele femei-partizan implicate în rezistența anticomunistă din România. Între 1950-1954, Lucreția Jurj a făcut parte, alături de soțul ei, Mihai Jurj, din gruparea „Teodor Șușman”, activă în zona Munților Apuseni (1948-1958). Ea a fost arestată în 1954, condamnată la muncă silnică pe viață și a executat 10 ani de detenție.
Față de versiunea anterioară, volumul este mult mai amplu. Studiul istoric are la bază mai bine de 30 de interviuri realizate la sfârșitul anilor ’90 de echipa Institutului de Istorie Orală din Cluj, o amplă cercetare în arhiva CNSAS și o bibliografie de specialitate. În plus, are mai multe note explicative, o ilustrație mai bogată, un text suplimentar de Cornel Jurju și o postfață de Ruxandra Cesereanu.
„Spre deosebire de alte lucrări memorialistice, aceasta este o carte provocată de istoricul oralist. Ea s-a născut, pe de o parte, dintr-o presiune interioară a femeii luptătoare din munți de a depune mărturie despre dramele de care a avut parte, elaborând personaje din fatalitatea amintirilor tragice, iar pe de altă parte, din imperativele exterioare, circumscrise discursului public, ale istoriei interzise atâtea decenii”, precizează Doru Radosav, profesor la Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
„Lucreția Jurj înțelege cât de importantă este neuitarea, memoria, în istoria recentă a României; de aceea, mărturia ei se dorește a fi simplă, fără zorzoane, fără o stilistică anume, fără tropi, în linia adevărului franc. Dar la fel de limpede Lucreția Jurj înțelege cât de necesară este rostirea durerii, relatarea suferințelor (fie și într-un mod discret)”, scrie Ruxandra Cesereanu, poetă, prozatoare şi eseistă.
„Dorința mea, după Revoluție, o fost să fac cunoscut cine am fost noi, cei din Grupul «Șușman». N-am vrut să vorbesc atâta pentru mine, mai mult m-am simțit obligată să fac în așa fel încât să știe lumea de Șușmani, de cei care o pierit. N-am vrut să rămână fără să să știe cine o fost, de ce o fost fugiți și ce-o făcut. Suntem datori să ne amintim de ei că, Doamne, mult o suferit. O fost vremuri grele să fii tăt timpu’ hăituit de Securitate și să umbli cu ranița în spate după alimente, prin frig și prin ploaie… Cât de tristă era viața aia, de om hăituit, fără să fi făcut nimic, numa’ că nu ai gândit ca ei”, spune Lucreţia Jurj.
La eveniment vor lua cuvântul: PS Virgil Bercea, prof.univ.dr. Gabriel Moisa, lect. univ. dr. Cristina Pușcaș, Cornel Popa, Cornel Jurju, Cosmin Budeancă.
[eadvert]
foto: Cosmin Budeancă/Facebook
Citiți principiile noastre de moderare aici!