Nu degeaba specialiștii au certificat faptul că persoanele care suferă cel mai mult, au cel mai ridicat nivel de durere emoțională și chiar transformă aceasta durere emoțională într-o durere corporală sau o boală cronică, sunt persoanele care „știu foarte bine cum ar trebui să stea lucrurile”. Nu acceptă concesii sau jumătăți de măsură. Spun lucrurilor pe nume și „Nu curăță coji de ouă nimănui”.

[eadvert]

Noi am învățat că atunci când ceva nu este conform cu „ceea ce ar trebui să fie” (din perspectiva noastră!), trebuie să ne supărăm, să ne enervăm. Suntem atât de prinși în acest carusel încât nici nu ne dăm seama că am putea aborda altfel lucrurile. Spunem din start, fie cu voce tare fie în interiorul nostru: „Păi cum să nu te superi atunci când….” și uităm să punem situația sub semnul întrebării. Adevărul este ca nu știm niciodată nimic cu adevărat, iar mai problematic este faptul că am învățat prea mult să fim și justițiari, căutând mereu Dreptatea și Adevărul și nu Liniștea și Împăcarea.

O mașină taie calea unei alteia aflate pe un drum cu prioritate. Toti cei din cea de-a doua mașină încep să înjure și să se agite. Cineva spune, totuși, la un moment dat:

– Poate că era cineva bolnav și se grăbea la spital.

O altă variantă de interpretare pentru liniștea noastră și nu „pentru cum ar fi trebuit să stea lucrurile”. Dar imediat cineva îi dă replica:

– Ce mă interesează pe mine, era să ne omoare.

Așa este, perfect adevarat. Dar dacă nu îți dai voie să îți spui că nu știi din ce cauză s-a întâmplat asta, toată ziua îți va fi marcată de acel eveniment. Învățând să punem lucrurile sub semnul întrebării și să spunem „Poate”, înainte de a ne da voie să ne supărăm, să tragem concluzii și să judecăm, ne va aduce mai multă liniște, împăcare si seninătate în suflet și în relațiile cu ceilalți și cu viața. Într-adevăr, dreptatea și adevărul (poate doar ale noastre sau poate chiar cele obiective) vor fi prejudiciate. Dar câștiga sănătatea noastră emoțională și relațională. Astfel, nu vom avea primul preinfarct la 35 de ani și nu vom ajunge singuri la 45 de ani, cu un cățel și două pisici. Apare astfel un paradox teribil: ne dorim să avem o viață frumoasă, plăcută, împăcată si împlinită dar ne supărăm pentru fiecare lucru care nu este așa cum credem că ar trebui să fie.

Lector Univ. Dr. Psiholog clinician și Psihoterapeut Sorin Nica

Lecția zilei de luni cu psihologul Sorin Nica! Nimic nu este ceea ce pare a fi!