La propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat Legea privind instituirea unor măsuri de sănătate publică în situații de risc epidemiologic și biologic.

Actul normativ stabilește cadrul legal pentru instituirea măsurilor cu caracter excepțional care pot fi impuse pentru limitarea răspândirii infecției cu agenți patogeni, în acord cu prevederile art. 53 din Constituția României.

Măsurile stabilite prin acest act normativ permit inclusiv limitarea unor drepturi și libertăți fundamentale, necesar a fi dispuse pentru apărarea sănătății publice.

„Toate măsurile pe care le-am luat până la decizia Curții Constituționale și-au dovedit eficiența, având ca efect întârzierea și limitarea răspândirii noului coronavirus, evitând astfel situații dramatice, precum cele din Italia sau Spania. Este nevoie de un cadru legislativ care să permită adoptarea unor măsuri restrictive, cu caracter temporar și gradual, atunci când situația o impune pentru apărarea sănătății publice, cu respectarea tuturor drepturilor fundamentale constituționale. Prin demersul normativ de astăzi (ieri – n.r.), am căutat să organizăm și să adunăm legislația existentă într-o lege, conform cu cerințele CCR”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătății.

Legea face referire la o serie de reguli ce vor trebui respectate și aplicate.

Reguli în situații de risc biologic și epidemiologic

Ce prevede legea?

În acest context, legea aprobată stabilește următoarele:

1. Crearea unor mecanisme care să permită adoptarea tutror măsurilor care se impun pentru prevenirea și limitarea răspândirii agenților patogeni sau biologici, măsuri care pot aduce atingere inclusiv asupra exercitării unora dintre drepturile și libertățile fundamentale, necesar a fi dispuse într-o societate democratică pentru apărarea sănătății publice

(exemplu: s-au definit o serie de termeni precum carantină, carantină zonală, carantina bunurilor, izolare, risc iminent, contaminare, risc biologic, risc epidemiologic, boală transmisibilă etc.)

2. Categoriile de persoane pentru care pot fi dispuse măsurile, precum și modalitatea de suportare a cheltuielilor ocazionate de unele din aceste măsuri

(exemplu: au fost definite grupurile populaționale care sunt susceptibile de a prezenta risc epidemiologic și biologic pentru sănătatea publică, precum și măsurile luate în funcție de agentul patogen, calea de transmitere, rata de transmisibilitate etc.)

3. Situațiile de risc epidemiologic și biologic în care pot fi dispuse măsuri, precum și modalitatea de declarare a acestora

(exemplu: epidemie, pandemie, urgență de sănătate publică);

4. Măsurile de prevenire și limitare a răspândirii infecțiilor precum și modalitatea de instituire a acestora și categoriile de persoane asupra cărora se pot dispune;

(exemplu: în ce condiții se impune carantina, carantina zonală, izolarea etc.)

5. Competența și modalitatea de instituire a măsurilor de către autoritățile administrației publice centrale; instituțiile și autoritățile care au obligația punerii la dispoziție a spațiilor destinate persoanelor asupra cărora s-a dispus măsura;

6. Procedura de dispunere a măsurilor de sănătate publică;

7. Modalitatea de aducere la cunoștința publicului a măsurilor dispuse.

Prezenta lege răspunde nevoii de a asigura securitatea juridică a drepturilor și libertăților celorlalți, atât în perspectiva intereselor individuale, cât și a celor naționale sau de grup și a binelui public. Legea asigură o modalitate concretă de ocrotire a unor drepturi, în situațiile în care exercițiul acestora dobândește un caracter de amenințare la adresa sănătății întregii comunități sau a unei părți însemnate a acesteia.