Ultimele modificări ale Codului Muncii au creat numeroase nelămuriri pentru angajatori. Câteva dintre acestea au fost exprimate în faţa reprezentanţilor ITM Bihor, în cadrul întâlnirii organizate de către Asociaţia Firmelor Bihorene (AFB), marţi, 26 septembrie 2017, la sediul AFB din Cetatea Oradea.

Sala de conferinţe a AFB s-a umplus cu mult timp înainte de începerea seminarului. Semn că problemele dezbătute sunt destul de arzătoare. „Încercăm să lămurim astăzi modificările apărute în ultima vreme în legislaţia muncii, care au bulversat activitatea companiilor. Ne referim practic la noile taxe care au apărut atunci când este vorba de contractele part-time, ne referim la condica, care este obligatorie şi care atrage sancţiuni de neimaginat, ne referim la persoanele cu handicap pe care trebuie să le angajăm şi taxele pe care trebuie să le plătim în lipsa acestora. Practic, vorbim despre o îngreunare a companiilor cu mult peste ceea ce era înainte”, a declarat Dan Octavian, preşedintele AFB, vizavi de evenimentul organizat.

Acesta este de părere că, companiile mai mici îşi vor reorganiza activitatea: o parte vor decide să o restrângă, iar o parte vor închide. Multe dintre companiile mai mari vor decide să plece.

Dezbatare

Din partea ITM Bihor au fost prezenţi: Marius Rotar – inspector şef, Nicolae Hoduţ – inspector şef adjunct Sănătate şi Securitate în Muncă şi Ioana Moş – şef Serviciu Relaţii de Muncă.

Pentru început, Marius Rotar a punctat principalele modificări legislative apărute. „Aceste modificări legislative s-au făcut în ideea în care se încearcă reducerea cât mai aplicată a muncii la negru şi la gri. Pentru asta, inclusiv amenzile pentru o persoană găsită la lucru fără forme legale s-au ridicat la 20.000 de lei/persoană. S-a scos limita de infracţiune la peste cinci persoane găsite la muncă fără forme legale. Amenda pentru fiecare persoană este de 20.000 de lei. Încă o modificare importantă a fost adusă contractelor de muncă part-time. Dacă o persoană este angajată cu două ore şi se găseşte la lucru în afară celor două ore, amenda porneşte de la 10.000 de lei. Sugestia mea este să faceţi contracte de muncă pe perioade de opt ore”, a explicat inspectorul şef al ITM Bihor.

Ulterior acestei prezentări, angajatorii prezenţi i-au bombardat cu întrebări pe reprezentanţii ITM despre: pontaje, contracte cu timp parţial, program de lucru, contribuţii, condici de prezenţă, etc.

Una dintre întrebările aflate pe buzele multor angajatori a fost: „Câte ore pe zi poate să lucreze o persoană angajată cu un program de opt ore?”.

Răspunsurile primite au fost sintetizate de către Dan Octavian. „Unul dintre repere este cel săptămânal, de 48 de ore pe săptămână. Al doilea reper este repausul săptămânal de 48 de ore. Al treilea reper este de patru luni – de şase luni în care se pot recupera difernţele care pot apărea în cele opt ore suplimentrare acumulate săptămânal”, a sintetizat preşedintele AFB. „Perioada de referinţă trebuie stabilită anterior, nu atunci când mergem noi în control”, a precizat Ioana Moş.

Câte ore pe zi?

Contractele de opt ore pe zi au fost intens dezbătute în cadrul întâlnirii de marţi. Un angajat poate avea mai multe contracte cu opt ore, dar nu la acelaşi angajator. „Dacă sunt cinci angajatori, angajatul poate avea cu fiecare contract de opt ore, dacă angajatorul este dispus să-l plătească pentru a nu face nimic. Totul este să se plătească contribuţiile”, a explicat Marius Rotar.

„Mie mi se pare foarte interesant. Ca şi angajat, în relaţia cu un angajator sunt protejat să nu lucrez mai mult de 12 ore pe zi, într-o săptămână, dar în relaţia cu mai mulţi angajatori pot să fac ce mă taie capul, să lucrez 24 de ore pe zi fără nici un fel de problemă”, a subliniat Liviu Sav, directorul economic al AFB, una dintre inadvertenţele legislative.

„Dacă eu ca angajator consider că îmi faceţi într-o jumătate de oră, pe un grafic de lucru pe care nu-l avem, opt ore de activitate şi consider că vă meritaţi aceşti bani vi-i dau, dar nu avem exemple de acest gen, pentru că nici un angajator nu acceptă în România, în fară de cei care sunt angajaţi în două locuri bugetate, din păcate”, a exemplificat Marius Rotar.

Una peste alta, dezbaterea organizată de către AFB a fost o reuşită. Sugestia angajatorilor prezenţi a fost ca astfel de dezbateri, la care să fie invitate instituţiile abilitate, să fie organizate mai des.