Un posibil traseu ar putea fi construit între București și Episcopia Oradea, costurile estimate fiind de 17 miliarde de euro.

Detaliile proiectului au apărut într-un răspuns oficial transmis de către Ministerul Transporturilor deputatului PNL Radu Moisin în cursul zilei de joi, 29 august. În acest răspuns, ministerul a cerut detalii imediat după vizita premierului Ungariei la București.

Ministerul susține că o legătură feroviară de mare viteză care să facă legătura între Constanța, București și Budapesta apare în documentul strategic de programare a investițiilor în infrastructură, adică Master Planul General de Transport.

„Pentru realizarea concretă a liniei de mare viteză Budapesta-Bucureşti, în Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 este propusă realizarea unui Studiu de fezabilitate pentru construcția unei cãi ferate de mare viteză pe axa est-vest care să se suprapună cât mai puţin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare”, a transmis Ministerul, citat de HotNews.

Studiul de fezabilitate ar trebui să aibă în prim plan realizarea unor studii de teren specifice (geologice, topografice și de mediu), dar în același timp ar trebui să prevadă și viteza cu care trenurile vor putea circula: mare viteză/viteză sporită (200 km/h, 250 km/h, 300 km/h, peste 300 km/h).

Un posibil traseu al acestei căi ferate de mare viteză acoperă 590 de kilometri și începe din Episcopia Oradea, tranzitează prin orașe precum Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Sibiu, Pitești, iar în cele din urmă ar ar ajunge în București.

Construirea acestei căi ferate ar presupune un cost estimat de 25-30 milioane euro/kilometru, rezultând un cost total de aproximativ 17 miliarde de euro.

O altă metodă de a construi o linie ferată de viteză mare ar presupune un aliniament hibrid care să includă secțiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o anumită parte a traseului, respectiv un nou aliniament cu o viteză de peste 200 km/h, în funcție de aspectele geografice.

O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de modernizare. Astfel traversarea montană s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR cale ferată convențională, relatează HotNews.

Astfel, a fost propusă realizarea unui studiu de fezabilitate.

Când va fi gata? Nu se știe

Ministerul Transporturilor nu a transmis o dată concretă în care linia ferată ar putea fi pusă în circulație.

„În acest moment este prematur de estimat o dată concretă la care vor fi finalizate lucrările pentru linia de cale ferată de mare viteză Bucureşti Budapesta, aceasta depinzând de identificarea şi obținerea finanţării, de rezultatul Studiului de Fezabilitate, de termenii de licitaţie şi contractare etc.”, este de părere Ministerul, citat de HotNews.

O idee de mai bine 15 ani

Despre o astfel de linie ferată se vorbește în România încă din 2007.

În timpul mandatului lui Ludovic Orban ca ministru al transporturilor în 2007 se vorbea despre o colaborare între Ungaria și România în ideea construirii unei linii de mare viteză între Constanta si Budapesta pentru „a integra cele două state în sistemul de transport feroviar internațional de călători cu trenuri de mare viteză”, a mai relatat HotNews.