Au mai rămas însă şi câteva pâlcuri de livezi neîngrijite care aduc aminte de ceea ce era odată. În tot acest peisaj în zona Paleului o livadă de peste şase hectare dovedeşte că dealurile au încă un ridicat potenţial pentru creşterea pomilor fructiferi.
Livada este a familiei Szabo, care de mai bine de 10 ani se ocupă de întreţinerea unei livezi de caişi, meri şi pruni. Acum trei ani au reuşit să-şi extindă plantaţia de pe dealurile de lângă Oradea printr-un proiect în valoare de 50 de mii de lei, câştigat prin Programul Naţional pentru Dezvoltarea Rurală.
“Banii primiţi i-am folosit pentru a extinde livada. Livada nouă se extinde pe suprafaţa de 1,2 hectare plus plantaţia veche”, spune Attila Szabo, care este inginer agronom de profesie.
Deoarece au fost primii din judeţ care au cultivat nectarine, cumpărătorii au fost reticenţi la cumpărarea acestor fructe, nevenindu-le să creadă că nu sunt din import.
Nectarine de Paleu
Caisele, nectarinele, prunele şi merele sunt vândute la angrosişti. „Din păcate noi avem a producţie nici mare nici mica. Dacă am produce mai mult am putea intra pe supermarketuri, dar aşa suntem nevoiţi să vindem la angrosişti” spune Szabo Timea. De aceea, pe viitor, fermierii bihoreni se gândesc să facă o mică fabrică de procesare.
Seceta din acest an a fost o altă mare poblemă cu care s-au confruntat proprietarii livezii de la Paleu. „Seceta ne-a afectat mult. Avem posibilitatea de a iriga doar două hectare, astfel că în funcţie de sezon irigăm fie piersicii, merii sau prunii”, ne-a spus Attila Szabo.
Puieţii pentru livada nouă au fost achiziţionaţi de la pepiniera din Aiud şi au avut o rată mare de prindere. Prunele sunt un soi german care se coc mai târziu decât soiurile obişnuite, astfel că pot fi valorificate mai bine pe piaţă. „Cu mărul mergem însă în pierdere. Ce câştigăm la cais şi prun pierdem la măr. Piaţa românească a fost invadată cu mere din Ungaria şi Polonia, astfel încât preţul lor este foarte mic”,a concluzionat bihoreanul. Conform acestuia investiţia la hectar este de 4.000-5.000 de euro la hectar, fără valoarea terenului şi a instalaţiei de irigat, în timp ce profitul este de 1.000- 1.500 de euro la hectar.
Sprijin pentru pomicultură
„Domeniul pomicol- livezi va fi o măsură de strategie naţională în noul PNDR, având o submăsură dedicată acestui sector cu o alocare finaciară de 200 milioane de euro din care 160 de milioane de euro pentru înfiinţarea, modernizarea şi extinderea permelor pomicole şi 40 milioane de euro pentru procesare”, ne-a informat Cristian Buzlea directorul OJPRDR Bihor.
Jumătate de miliard de euro au fost atraşi de fermierii şi micii intreprinzători bihoreni în decurs de numai şase ani. A fost cea mai mare sumă absorbită de vreun judeţ din România în cadrul programului naţional pentru dezvoltare rurală. Între 2006 şi 2013 au fost câştigate aproape 4 mii de proiecte prin care au fost începute afaceri exclusiv în mediul rural.
Citiți principiile noastre de moderare aici!