Concertul „Culori sonore” va împleti culorile vocii umane cu cele ale orchestrei și va aduce împreună paletele coloristice propuse de Wolfgang Amadeus Mozart, Frédéric Chopin și Joseph Haydn. Aria Ch’io mi scordi di te? … Non temer, amato bene compusă de Mozart, Concertul pentru pian nr. 1 în mi minor de Frédéric Chopin şi Simfonia nr. 100 de Haydn vor fi interpretate de către Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea, dirijată de Andrej Vesel, și de solistele invitate: soprana Leila Schütz și pianista Bella Schütz. Concertul va avea loc joi, 13 martie, ora 19:00 la „Enescu – Bartók”.

Ch’io mi scordi di te? … Non temer, amato bene (Să te uit? … Nu-ți fie teamă, iubitule), K. 505 este o arie de concert compusă de Wolfgang Amadeus Mozart în decembrie 1786 la Viena și scrisă pentru soprană, pian și orchestră. Originea ariei este în opera Idomeneo, compusă în 1781. Scopul compunerii acestei arii a fost pentru a fi prezentată în cadrul unei reprezentații private a operei la palatul Prințului Auersperg din Viena. Această versiune însă nu este identică cu aria prezentată la Filarmonica din Oradea.

Aria de concert a fost compusă pentru soprana Nancy Storace, probabil pentru ultimul concert din cariera sa, care a avut loc în 23 februarie 1787 la Theater am Kärntnertor din Viena. Versurile ariei au fost gândite de Lorenzo da Ponte, dar cu exactitate au fost scrise de Giambattista Varesco, libretistul operei Idomeneo.

Concertul pentru pian nr. 1 în mi minor, op. 11 a fost compus de Frédéric Chopin atunci când avea doar 20 de ani, în 1830. Premiera a avut loc în același an, la data de 12 octombrie, la Teatrul Național din Varșovia, Polonia. Evenimentul a fost unul dintre ultimele concerte pe care Chopin le-a susținut în calitate de solist în Polonia, părăsindu-și apoi țara natală.

Premiera concertului scris de compozitorul polonez a fost un adevărat succes, fiind cântat cu sala plină. Conform presei din Varșovia, în jur de 700 de oameni au avut ocazia să asiste la acest eveniment. În timp de Frédéric Chopin se afla la pian, Carlo Evasio Soliva a dirijat orchestra. Șapte săptămâni mai târziu, Chopin a interpretat concertul pentru prima dată în Franța, la Salle Pleyel din Paris.

Joseph Haydn a fost numit și Tatăl simfoniei, datorită inovațiilor aduse genului și a faptului că a fost cel care a stabilit cele patru părți ale simfoniei clasice, printre alte caracteristici de bază ale genului simfonic. Impresionante nu sunt doar noutățile aduse și caracteristicile împământenite, ci și numărul incredibil de lucrări scrise în acest gen: peste 100 de simfonii. Cu toate acestea, Haydn nu și-a dedicat viața doar genului simfonic, compunând un număr impresionant de lucrări și în genul cameral și nu numai. Cu toate că în creația lui Haydn se regăsesc peste 100 de simfonii, fiecare dintre ele dispune de originalitate și de o frumusețe caracteristică stilului haydnian.

Simfonia nr. 100 în Sol major este cea de-a opta din această serie, fiind finalizată în anul 1793 sau 1794. Aceasta poartă și numele de Simfonia Militară. Originea acestui titlu provine din mișcarea a doua și de la finalul simfoniei, când trompetele și percuția creează efecte care aduc aminte de fanfarele militare.