Informația, dezvăluită de Economica.net, semnalează începutul unei perioade dificile pentru investițiile în autostrăzi și drumuri expres, în ciuda existenței fondurilor europene disponibile doar până la finalul anului 2027.

Contractul pentru execuția primului lot al drumului de mare viteză Arad – Oradea (DX 16), în lungime de 33,7 kilometri, a fost semnat în luna mai 2025 cu asocierea Precon Transilvania (România) – Automagistral Pivden (Ucraina), pentru o valoare de 2,32 miliarde lei, fără TVA. Conform contractului, lucrările ar fi trebuit să înceapă în termen de 90 de zile și să fie finalizate în 24 de luni.

Cu toate acestea, CNAIR a emis ordinul de începere abia pentru 1 martie 2027 – practic, exact în momentul în care proiectul ar fi trebuit să fie finalizat. Motivul invocat: lipsa fondurilor și întârzierile în procesul de expropriere.

„Fondurile necesare pentru susținerea ritmului de lucru prevăzut în graficul de execuție nu sunt disponibile în integralitate”, se precizează în documentul citat de Economica.net.

CNAIR lasă o ușă întredeschisă

Deși ordinul de începere a fost stabilit pentru primăvara lui 2027, CNAIR sugerează că termenul ar putea fi reevaluat, „în eventualitatea unei îmbunătățiri a contextului financiar și a finalizării procedurilor de expropriere înainte de termenul stabilit”.

Această formulare pare să lase o portiță deschisă pentru o posibilă accelerare, însă incertitudinile financiare și întârzierile birocratice ridică mari semne de întrebare în privința realizării proiectului în timp util pentru a beneficia de finanțarea europeană din Programul Transporturi 2021–2027.

Acesta este primul proiect semnat care suferă oficial o amânare majoră, dar surse oficiale citate de Economica.net avertizează că nu va fi ultimul. În aceeași situație riscă să ajungă și alte proiecte de autostrăzi, precum loturile din A7 Pașcani – Suceava, unde licitațiile au fost câștigate, dar contractele nu au fost încă semnate.

Implicații politice și economice

Amânarea lucrărilor pe DX 16 este cu atât mai sensibilă cu cât proiectul este asociat cu inițiativa lui Ilie Bolojan, una dintre figurile pro-infrastructură din administrația locală. Drumul expres, așteptat de comunitățile din Bihor și Arad, este nu doar o conexiune strategică între România și Ungaria, ci și un proiect-simbol pentru regionalizare și colaborare interinstituțională.

Faptul că acest proiect este primul „sacrificat” din motive bugetare trimite un semnal îngrijorător pentru restul marilor lucrări de infrastructură planificate în perioada următoare.

Deși finanțarea este europeană, proiectele presupun un aport național substanțial și o capacitate administrativă ridicată pentru gestionarea cash-flow-ului. Dacă statul român nu poate asigura cofinanțarea sau nu reușește să accelereze procedurile administrative (precum exproprierile), riscul de a pierde bani europeni devine real. În acest caz, întârzierea începerii lucrărilor exact până în anul-limită de eligibilitate a fondurilor europene (2027) pare o strategie periculoasă.