Rămas cea mai vocală voce a opoziției PSD-iste din Consiliul local, consilierul Adrian Madar a ieșit ieri, în conferință de presă cu bilanțul activității pe anul trecut. El a marcat 130 intervenții în comisii, 108 în plenul deliberativului local și două inițiative de proiecte de hotărâre. „Ambele au fost respinse doar pentru că au fost propuneri ale opoziției, fără argumente de fond”, consideră el.

[eadvert]

Prima se referă la o măsură care ar fi redus birocrația pentru veterani iar a doua la amendarea regulamentului pentru acordarea titlului de cetățean de onoare.

Madar spune că a avut multiple intervenții în plen, majoritatea respinse la vot, dar și un intens schimb de adrese cu executivul – „la opt adrese nu am primit răspuns nici până azi”.

„Munca în opoziție e foarte grea. Comparativ cu ce ar putea raporta colegii de la putere, e o diferență foarte mare. E o experiență foate importantă, e o școală foarte bună, obligatorie pentru orice politician”, este concluzia lui Madar, care a ținut să mulțumească PSD pentru această oportunitate.

În contencios administrativ

Madar a inițiat trei acțiuni în contenciosul administrativ – una pe tema încărcării tarifului la salubritate cu o marjă de depozitate, alta cu tema tarifelor din creșe, „primăria actualizează mereu tarifele, de fiecare dată cu nerespectarea legii” și una referitoare la „demisia d-lui parlamentar Căuș”.

La finalul lui 2021, Madar a punctat ca aspecte pozitive în activitatea de consilier local mai multe aspecte. „Față de primele ședințe, a crescut foarte mult calitatea materialelor prezentate de administrație”, a spus el, referindu-se la Direcția Tehnică, la Arhitectul Șef, la Direcția Patrimoniu și la departamentul tehnic al CL.

Liderul PSD-ist consideră benefic faptul că Consiliul local „a redevenit o tribună de dezbatere politică, e și meritul d-lui primar că dovedește o deschidere spre dialog mult mai mare decât predecesorul său” dar și că „sunt tot mai mulți cetățeni care încearcă să își prezinte punctele de vedere direct, au fost patru situații în care cetățeni sau grupuri au venit în 2021 în CL”.

Ca aspecte negative, Madar a insistat că „sunt prea multe situații în care nu se respectă legea, sunt siluite prevederile legale”. „Obiceiul de a nu respecta legea se prolifrerează și oricând pot apărea situații care să fie în detrimentul direct al cetățenilor. Asta n-ar fi posibil dacă Instituția Prefectului și-ar lua în serios rolul de a verifica legalitatea proiectelor de hotărâre”, consideră Madar.

Îl nemulțumește și „majorarea haotică, fără sens a tarifelor, sumelor, taxelor. E o adevărată politică de presiune pe angajații Primăriei Oradea de a încasa taxe de urgență și de a aplica amenzi. Se văd în veniturile Primăriei, chiar dacă viața orădenilor nu este mai bună, PMO încasează mai bine”, consideră el.

Tot cu minus în față trece și „exproprieri multe, unele cu sume mult sub puterea de piață, la proiecte unde a lipsit dezbaterea publică” și observă că bugetul PMO pe 2022 e și mai generos pentru exproprieri sau achiziții de terenuri – aproximativ un milion de euro.

Opacitate, prin ONG-uri

Madar s-a referit mai pe larg la faptul că sunt „tot mai multe sume alocate de la municipiul Oradea către CJ Bihor, pentru Aeroport și compania de aviație. Acestea sunt proiecte ale fostului primar, acum proiecte ale Consiliului Județean și care iau bugetări generoase de la Consiliul Local”.

El numește „megalomană” decizia unificării spitalelor și „triumfalistă” expunerea proiectelor de bugete în care, de la an la an, sunt rostogolite bugetele proiectelor europene.
Madar a ținut să demonteze afirmația că din 10 lei investiți în Oradea, 2 lei ar fi de la bugetul local și restul ar proveni din fonduri europene. „Analizând bugetul efectiv, realitatea e că în 2021 – 25% provin din fonduri europene. Realitatea e că din 10 lei invesți, 2,5 sunt europeni, 4,5 sau 5 lei vin din bugetul orașului și restul vin de la bugetul de stat. Deci cam 50% din investiții vin din bugetul orașului”, e concluzia sa.

Referindu-se la bugetul pe acest an, a remarcat „sume mai mari pe bugetarea participativă” și pe alocările pentru tineret, rept „chestiuni în regulă”.
A insistat însă că derularea unor cheltuieli edilitare prin APTOR sau Fundația pentru Monumente înseamnă opacitate, pentru că acestea nu sunt constrânse de rigorile achizițiilor publice. Anul acesta, acestea vor avea bugete cu 10 milioane mai mari, „acest mod este specific Oradiei, nimeni nu lucrează așa, toată lumea încearcă să lucreze cât mai transparent”.

S-a arătat mirat și de faptul că ADLO, compania parcurilor industriale, are în buget bani pentru drumul expres Arad – Oradea, mai ales că ADLO nu ar avea acest obiectiv de activitate.
„Au fost puși 15 milioane lei în fondul de rezervă din start. Eu presupun că este pentru compania aviatică, în buget nu a fost nicio referire la această destinație. Este un capac foarte opac pus peste aceste sume”, susține el. JB-C.GH.