O mare parte din zi este alcătuită din comportamente pe care le repetăm fără să ne mai gândim prea mult la ele. Psihologia ne arată că obiceiurile, contextul și recompensele imediate pot influența ceea ce facem, uneori înainte să avem impresia că am luat o decizie.

O mare parte din zi se desfășoară automat

Într-o zi obișnuită, luăm foarte multe decizii. Unele sunt deliberate și solicită atenție: alegem ce cumpărăm, cum răspundem unei persoane, ce facem cu timpul nostru sau cum rezolvăm o problemă. Altele apar aproape fără efort conștient. Ne pregătim dimineața într-o anumită ordine, verificăm telefonul în anumite momente, urmăm aceleași trasee și facem anumite lucruri imediat ce ajungem acasă.

Această automatizare are o funcție importantă. Dacă ar trebui să analizăm conștient fiecare comportament familiar, viața de zi cu zi ar deveni extrem de solicitantă. Obiceiurile reduc nevoia de a lua de fiecare dată aceeași decizie și eliberează resurse pentru alte sarcini. Tocmai de aceea, multe dintre comportamentele noastre familiare ajung să fie executate cu foarte puțină deliberare.

Automatizarea devine mai vizibilă atunci când încercăm să schimbăm ceva. Putem decide seara că a doua zi vom face lucrurile diferit, iar dimineața să revenim aproape fără să ne dăm seama la aceeași rutină. Acest lucru nu înseamnă că intenția noastră a fost lipsită de sinceritate. Înseamnă că un comportament repetat suficient de mult poate deveni relativ independent de o decizie conștientă luată într-un anumit moment.

Dificultatea apare atunci când un comportament continuă să fie repetat după ce utilitatea lui s-a schimbat. Putem păstra o rutină pentru simplul fapt că este familiară, chiar dacă între timp circumstanțele noastre sunt altele. Uneori observăm acest lucru abia când ne întrebăm de ce facem în continuare un anumit lucru și constatăm că răspunsul este, pur și simplu, pentru că așa am ajuns să îl facem.

 

Contextul influențează ceea ce facem

Comportamentul nu apare izolat de mediul în care trăim. Anumite locuri, momente, persoane sau obiecte pot deveni indicii care declanșează comportamente repetate. Dacă verificăm telefonul de fiecare dată când avem câteva minute libere, simpla apariție a acelui interval poate deveni un semnal pentru acțiunea respectivă. Dacă mâncăm frecvent ceva dulce după cină, momentul zilei și contextul mesei pot contribui la apariția comportamentului chiar și atunci când foamea nu este principalul motiv.

Cercetarea asupra formării obiceiurilor arată că repetarea unui comportament în contexte stabile poate crește automatizarea lui. În timp, contextul ajunge să fie asociat cu acțiunea, iar comportamentul poate apărea cu mai puțină deliberare. Cu alte cuvinte, nu avem nevoie de o intenție nouă de fiecare dată când apare același context pentru ca vechiul comportament să se repete.

Recompensa imediată are, de asemenea, un rol important. Un comportament care produce rapid confort, plăcere, distragere sau reducerea unui disconfort are șanse mai mari să fie repetat. Uneori, beneficiul apare atât de repede încât consecințele pe termen lung ajung să conteze mai puțin în momentul în care acționăm. Așa se poate explica de ce anumite comportamente sunt ușor de repetat chiar atunci când știm că nu ne sunt neapărat utile pe termen lung.

De aceea, schimbarea unui comportament este adesea mai complicată decât simpla decizie de a proceda diferit. Putem fi sincer hotărâți să schimbăm ceva și, totuși, să revenim la vechiul comportament atunci când întâlnim aceleași contexte și aceleași indicii. Intenția contează, dar ea funcționează în interiorul unui sistem format și din mediu, rutină și consecințele comportamentului.

Cum facem loc alegerilor deliberate?

Faptul că unele comportamente sunt automatizate nu înseamnă că nu putem interveni asupra lor. Primul pas poate fi observarea momentelor în care facem ceva fără să fi decis în mod explicit să o facem. Este util să ne uităm la context: unde eram, ce făceam înainte, ce am simțit și ce am obținut imediat după comportamentul respectiv.

Această observare ne poate ajuta să identificăm secvența în care apare un obicei. De multe ori există un context care îl precedă și o consecință care îl menține. Când vedem această succesiune mai clar, avem mai multe posibilități de intervenție: putem schimba momentul, locul, accesibilitatea comportamentului sau ceea ce facem imediat după apariția impulsului.

Uneori, schimbarea devine mai ușoară atunci când modificăm contextul, nu doar intenția. Putem face un comportament dorit mai ușor de început și unul nedorit mai puțin accesibil. Putem introduce o mică pauză între impuls și acțiune sau putem stabili dinainte ce vom face într-o situație în care știm că avem tendința să revenim la vechiul obicei. Astfel, alegerea nu mai depinde exclusiv de voința disponibilă în acel moment.

Alegerea deliberată nu presupune să controlăm fiecare minut al zilei. Ar fi nerealist și inutil. Mai important este să recunoaștem acele comportamente repetitive care au ajuns să ne organizeze timpul fără să le mai examinăm și să decidem unde merită să intervenim. Uneori, o schimbare mică în context poate crea suficient spațiu pentru ca o decizie conștientă să apară înaintea comportamentului automat.

UN LUCRU PE CARE ÎL PUTEM ÎNCERCA

Într-o zi obișnuită, putem observa un singur comportament pe care îl facem aproape automat și să ne întrebăm ce îl declanșează, ce obținem imediat după el și dacă alegerea pe care o facem ne mai este utilă. Nu este nevoie să schimbăm comportamentul pe loc. Observarea lui este deja o modalitate de a introduce puțină deliberare într-un proces automat.

DE ȚINUT MINTE

Nu toate comportamentele noastre sunt decizii luate de la zero. O parte importantă a vieții cotidiene este organizată de obiceiuri și de context. A deveni mai conștienți de ele ne oferă mai mult spațiu pentru a decide unde merită să intervenim.

Thomas Agud, psiholog
Facebook: Psiholog Thomas Agud | Instagram: @psih.thomasagud