Anul 2024 a fost un an bun pentru Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, după cum reiese din raportul de activitate al instituţiei, prezentat într-o conferinţă de presă de către Gabriel Moisa, managerul muzeului, secondat de Horea Abrudan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor.

„Muzeul Ţării Crişurilor este o instituţie care, îşi cunoaşte menirea şi îşi joacă foarte bine rolul pe scena orădeană şi bihoreană, reuşind să vină în întâmpinarea nevoilor publicului bihorean prin activităţile pe care le desfăşoară”, a spus Horea Abrudan.

Anul trecut complexul muzeal a avut în vedere nu doar activităţi de nişă, elitiste, dar şi evenimente şi activităţi pentru publicul larg. Unele dintre cele mai de succes au fost întâlnirile cu actorul Ştefan Bănică jr şi cu preşedintele Academiei Romîne, Ioan-Aurel Pop. După cum spune managerul, tinerii au fost predominanţi între vizitatorii care au trecut pragul muzeelor, mai ales în Săptămâna Altfel sau Săptămâna Verde, muzeul derulând întâlniri cu mulţi elevi din şcolile din Oradea şi din judeţ. Ba chiar în martie 2024 a fost o săptămână în care aproximativ 10.000 de elevi au fost prinşi în activităţile muzeului. De asemenea, în perioada de vară complexul muzeal a fost vizitat îndeosebi de familii. Dintre vizitatorii străini, predominanţi au fost turiştii din Ungaria, Cehia şi Slovacia.

Activitatea muzeală, în cifre

Dacă în 2023, Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal a avut un total de venituri de 18.687.257 de lei, în 2024 aeste venituri au crescut la 19.681.069. Din biletele de intrare, comparativ cu 2023 când s-au vândut de 1.456.866 lei, anul trecut s-au încasat 1.532.035 lei.

Au crescut şi veniturile din activitatea de bază, de la 1.938.146 lei în 2023, la 3.057.483 în 2024. Complexul muzeal a mai avut o mică creştere şi din venituri provenite din atelierele cu copii, servicii de consultaţă ştiinţiică, sau de evaluare de patrimoniu. Peste 2 milioane de lei la buget au venit din săpăturile arheologice. De asemenea, foarte bine merg vânzările în magazinul de suveniruri, printre care obiectele de artizanat provenite din parteneriatul cu meşterii populari, dar şi vizitarea Peşterii Vadu Crişului se află în top.

Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli a crescut semnificativ faţă de 2023, de la 2.260.314, la 4.113.449 lei. Cheltuielile de personal au crescut uşor datorită celor 5 colegi care au câştigat procesul cu Muzeul oraşului Oradea, fiind repuşi în funcţii, dar şi datorită creşterilor salariale cu un total de 15%. De asemenea, s-a investit în mobilier pentru Muzeul Oraşului Oradea care s-a redeschis anul trecut, dar şi în drona pusă la dispoziţie echipei de arheologi pentru lucrările în teren.

Ca număr de vizitatori, per total au scăzut de la 160.403 în 2023, la 134.105 în 2024. Diferenţa vine de la vizitatorii neplătitori, care au fost mai puţini cu aproape 30.000, în schimb a crescut numărul plătitorilor de bilete, de la 97.186, la 100.595.

Activităţi culturale şi ştiinţifice

Dacă ne referim la activităţile derulate, anul trecut s-au desfăşurat 62 de acitivităţi, cu cinci mai multe faţă de anul precedent, iar proiectele şi acţiunile culturale şi ştiinţifice (Muzefilm, Tipografia de idei, conferinţe, lansări de carte) au fost organizate 137 faţă de 130 în 2023. Şi cele educaţionale au fost mai multe, de la 73 la 77, constând în ateliere.

De menţionat că ponderea subvenţiilor de la Consiliul Judeţean Bihor în veniturile totale a scăzut cu 20,5% în ultimii cinci ani.

În 2024 au fost realizate noi relaţii de colaborare cu parteneri externi. Anul trecut complexul muzeal orădean a câştigat un proiect Erasmus de 700.000 de euro. S-au stabilit contacte noi cu muzeul din Brno (Republica Cehă), muzeul din Alicante (Spania), muzeul din Amiens (Franţa), cu muzeul vlahilor din Slovacia, relaţii care vor aduce expoziţii temorare noi la Oradea. S-au consolidat şi relaţiile cu muzeele din Ungaria (Debreţin, Seghedin, Miskolc, Budapesta), din Chişinău şi din Italia (Padova, Veneţia, Roma).

Pentru anul viitor, managerul Gabriel Moisa doreşte să propună Consiliului Judeţean Bihor ca anumite lucrări de restaurare, cum sunt restaurările de monumente, să fie executate de restauratori ai Muzeului Ţării Cişurilor în cele şapte laboratoare acreditate de Ministerul Culturii, lucru care ar putea fi un punct în plus pe lista veniturilor instituţiei muzeale.

În 2025 vor continua activităţile deja cunoscute: Zilele Muzeului Ţării Crişurilor, Noaptea Muzeelor, Tipografia de Idei sau Târgul Meşterilor Populari, şi se anunţă invitaţi de seamă la conferinţe şi noi lansări de carte.

La final, Horea Abrudan a subliniat importanţa colaborării între instituţiile de cultură pe diferite proiecte, Muzeul Ţării Crişurilor derulând deja activităţi împreună cu Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai”, Teatrul Regina Maria, Filarmonica de Stat Oradea şi Centrul de Cultură al Judeţului Bihor.

Cu un patrimoniu care a ajuns la peste 637.000 de obiecte de patrimoniu, Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal rămâne unul dintre cele mai importante muzee pavilionare din ţară, cu o activitate bogată nu doar în plan expoziţional.