De la 1 iulie 2026, Gheorghe-Ludovic Varga conduce CAS Bihor cu mandat deplin de patru ani, după un an în care a ocupat interimar funcția de director general. Juristul a mai condus instituția și în trecut, iar actualul mandat se va încheia la 30 iunie 2030.
Directorul pune miza pe schimbări care să poată fi observate la nivelul pacientului, nu doar în volume de servicii decontate.
„Pentru pacientul bihorean din 2030, indicatorii-cheie care ar trebui să fie măsurabili diferit sunt: timp câștigat, mai puțină birocrație și servicii predictibile. Privind din perspectiva digitalizării accelerate și a reformelor structurale din sistemul de sănătate românesc, tranziția de la 2026 la 2030 trebuie să mute accentul de la «decontarea de volume» la plata pentru valoare și rezultate medicale”, spune directorul CAS Bihor.
Servicii predictibile, într-un sistem cu plafoane
Primul test este accesul la analize și investigații. Varga vorbește despre reducerea așteptării „de la luni la zile”, prin alocări mai dinamice, bazate pe istoricul de consum și digitalizare. Pentru intervențiile cronice, pune pe listă și monitorizarea transparentă a listelor de așteptare, astfel încât accesul să fie mai ușor de urmărit.
Astăzi, fondurile pentru paraclinic sunt împărțite între laboratoare după criterii precum capacitatea, dotarea și personalul, iar un furnizor își poate epuiza suma lunară în timp ce altul, din același oraș, încă mai are bani.
„Răspunsul sincer este că ambele probleme există. Banii sunt insuficienți față de cerere, iar distribuirea lor după criterii fixe nu urmează întotdeauna locul unde se prezintă pacienții”, explică Varga.
Pacientul poate merge cu același bilet la alt laborator aflat în contract, dar nu are un loc unde să vadă cine mai are fonduri. „Pentru mine, o informare publică, actualizată și ușor de găsit ar fi primul pas”.
La stomatologie, limita este și mai vizibilă. „Nu, nu e realist ca un om cu durere să aștepte luna următoare. Aici trebuie să fim foarte clari cu pacienții: durerea acută, infecția sau traumatismul sunt urgențe și trebuie tratate pe loc, nu programate pe lista lunii următoare. Problema reală este dimensiunea finanțării. Fondul pentru stomatologie este mic raportat la nevoie, iar plafonul lunar al unui cabinet se consumă în câteva zile”, spune șeful CAS.
Instituția nu a indicat ce procent din nevoia reală este acoperit prin decontare, precizând doar că finanțarea acoperă „o parte” și că alocarea națională este subdimensionată. Tot din 2026 s-a schimbat plata medicilor de familie: 75% din fond merge pe servicii și 25% per capita, iar din 2027 raportul devine 80% la 20%.
Primele luni au adus, potrivit CAS, mai multe consultații preventive și pentru boli cronice, dar Varga temperează concluziile: „E prea devreme să vorbim despre depistarea mai timpurie a bolilor, pentru că efectul acesta se vede în ani, nu în luni”.
Efectul noii formule diferă însă în funcție de profilul cabinetului. „Riscul pentru medicii cu liste mici din zonele rurale și îmbătrânite este real și nu îl ascund. Un medic cu o listă mică are mai puțini pacienți cărora să le acorde servicii. În același timp, pacienții vârstnici au mai multe boli cronice, deci au nevoie de mai multe servicii, iar asta compensează”, explică Varga.
Până în 2030, el spune că speră ca finanțarea medicilor de familie să fie legată de indicatori de performanță în prevenție. „Pacientul din 2030 să primească alerte automate, SMS/e-mail pentru analizele anuale de prevenție personalizate”, spune directorul, dând ca exemple mamografiile, colonoscopiile și profilul lipidic. CAS ar urma să măsoare și ponderea asiguraților care fac aceste controale.
Zero drumuri pentru hârtii
A doua țintă privește relația pacientului cu administrația. „În 2030, interacțiunea fizică cu ghișeele CAS Bihor ar putea să tindă spre zero”, spune Varga.
Scenariul presupune Dosarul Electronic de Sănătate actualizat în timp real, bilete de trimitere, rețete compensate și concedii medicale emise digital și accesibile prin E-SănătateaMea, dar și aprobări mai rapide pentru dispozitive medicale, pe baza criteriilor clinice introduse de medic.
Astăzi, pentru unele dispozitive prioritare, decizia se emite în 24 de ore. Pentru celelalte categorii de pe lista de prioritate, termenul poate ajunge la una-trei luni, în funcție de buget. Adeverințele se eliberează pe loc sau în 24 de ore la sediu, iar în anumite situații, în trei-patru zile online. Cardurile duplicate sunt emise prin CNAS, nu de casa județeană.
Schimbarea este proiectată într-o instituție care lucrează sub schema aprobată de personal. „În prezent CAS Bihor funcționează cu un procent de 78% din numărul posturilor aprobate din organigramă, ceea ce a îngreunat activitatea instituției”, spune Varga.
Continuitatea – adaugă el – a fost asigurată prin reorganizare și suplimentarea atribuțiilor pentru personalul rămas. Cea mai mare întârziere este la rambursarea indemnizațiilor de concediu medical către angajatori. La momentul răspunsului transmis redacției, CAS ajunsese cu plățile la finalul lunii noiembrie 2025.
„Acestea se plătesc în ordinea depunerii cererilor și în funcție de bugetul alocat pe acest capitol. (…) CAS Bihor este ordonator terțiar de credite, prin urmare poate efectua plăți doar în limita bugetului alocat”, explică directorul.
O altă limită este PIAS. În perioadele de disfuncționalitate, furnizorii pot acorda servicii offline, iar validarea și decontarea se fac ulterior. „CNAS este cea care administrează PIAS. Ca urmare a modernizării platformei, ar trebui ca blocajele din ultimii ani să fie eliminate”, afirmă Varga.
Banii care nu pot fi mutați
Când ajunge la bani, marja de decizie a casei județene se îngustează și mai mult.
„I-aș muta spre asistența primară, ambulatoriu și investigațiile paraclinice. Acestea sunt sectoarele care previn internarea și în care pacientul simte cel mai direct lipsa banilor. Aș lua din sumele care rămân neconsumate în alte sectoare și pe care, cu regulile actuale, nu le putem folosi la timp acolo unde e nevoie”, spune directorul.
CAS indică oncologia ca exemplu al unei nevoi care poate crește repede: consumul de medicamente oncologice a fost, potrivit instituției, cu aproximativ 15% mai mare în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025.
„Aici flexibilitatea ar trebui să însemne rapiditate: suplimentarea să vină în câteva zile, nu în câteva săptămâni” spune directorul.
Nu toate schimbările promise pentru anul 2030 depind însă de CAS Bihor. O parte ține de CNAS, de bugetele naționale și de regulile după care sunt împărțiți și redistribuiți banii în sistem.
Pentru pacient, problema se vede mult mai simplu. „Am o trimitere valabilă și o nevoie reală, dar mi se spune «reveniți luna viitoare», fie la laborator, fie la stomatolog. Omul și-a plătit contribuția în fiecare lună, fără excepție. Sistemul însă îi oferă servicii doar atât timp cât ajung banii repartizați pe furnizor, iar informația despre unde mai sunt fonduri disponibile nu ajunge la el”, spune Gheorghe-Ludovic Varga.
Până în 2030, una dintre cele mai concrete schimbări ar fi ca pacientul să nu mai fie nevoit să caute furnizorul care încă mai are fonduri și să poată afla rapid unde poate primi serviciul decontat.
Citiți principiile noastre de moderare aici!