Printre măsurile de austeritate care au intrat în vigoare de la 1 august se numără şi creşterea TVA-ului la carte, de la 5% la 11%, decizie care situează România pe primele locuri în Uniunea Europeană. Cea mai mare cotă de TVA o are Danemarca (23%), restul ţărilor europene situându-se la 7%, precum Germania sau 5% în Franţa. Sunt şi ţări care au cota zero pentru cărţi cum ar fi Irlanda, Marea Britanie şi Cehia. În aceste condiţii, editurile afectate şi de celelalte creşteri de taxe vor scoate mai puţine titluri pe piaţă, sunt şanse ca editurile mici să se închidă, vânzările în librării vor scădea, iar autorii români debutanţi vor ajunge să îşi finanţeze apariţia cărţilor.

Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist şi om politic, a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări legate de creşterea TVA-ului la carte. Era neapărat necesară această măsură? Istoricul ne-a precizat în acest sens:

„Eu cred că e o mare greşeală mărirea TVA-ului la carte, indiferent dacă asta se traduce cu o creştere de câţiva lei. În termeni reali, creşterea nu e foarte mare şi nici această creştere nu a va fi ea o explicaţie pentru vânzările modeste de carte din România. Dar ca gest simbolic, eu cred că mesajul e foarte trist, cu atât mai mult cu cât economiile care se fac prin această msură sunt insignifiante. Asta mă face să cred că e o greşeală şi un act care nu semnifică ceva dătător de speranţă pentru politica guvernamentală în domeniul culturii, din păcate”.

Legat de impactul pe care-l va avea această măsură asupra editurilor şi librăriilor, Adrian Cioroianu a spus: „Impactul va fi până la nivelul cititorului, pentru că numărul oamenilor care citesc în România e relativ acelaşi, indiferent de preţul cărţii, dar până la urmă cititorul e afectat, numărul editurilor româneşti va scădea În privinţa librăriilor, soluţia era cea pe care francezii au adoptat-o încă din 1981! Nici nu trebuia să inventăm apa caldă – e vorba de un preţ unic al cărţii şi asta ar fi salvat librăriile, care sunt net dezavantajate în competiţia cu distribuitorii din online, care îşi permit micşorări de preţuri, uneori aberante. O reglementare putea fi făcută în sensul protejării acestor edituri/librării, pentru că finalmente, este vorba de protejarea cititorului.

Referitor la scăderea diversităţii în contextul în care autorii debutanţi vor fi defavorizaţi, Adrian Cioroianu a precizat: „Pentru debutanţi şi mai ales pentru autorii români debutanţi, situaţia e cu atât mai delicată! Mă tem că e o măsură care ne va afecta, iar rezultatele se vor vedea pe termen lung, ca tot ce ţine de cultură”.

Gest sinucigaș pentru editori

Librăriile au reetichetat toate cărţile. Oana Haragos, coordonator Librăria Humanitas Oradea este totuşi optimistă, mizând pe publicul cititor fidelizat: „Majorarea tva-ului la carte nu este o soluţie bună, dar sunt sigură că cei cărora le place să citească vor cumpara cărţi în continuare!”

Creşterea cu 6 procente a TVA-ului la carte va însemna pentru edituri reducerea numărului de titluri noi, reducerea tirajelor, concentrându-se mai ales pe titluri comerciale. Acestă creştere reprezintă o lovitură pentru editurile româneşti, în special cele independente, culturale sau educaționale. Editura Ratio et Revelatio şi Editura Casa sunt două edituri din Oradea care se confruntă deja cu efectele acestei măsuri.

Raluca Lazarovici Veres, cofondatoarea Editurii Ratio et Revelatio aminteşte că inflaţia din ultima perioadă a dus deja la ridicarea tarifelor de către tipografii, serviciile de curierat, librării, dar şi de către redactori, tehnoredactori, traducători. Acum cu atât mai mult, la acestă creştere cu 6% se adaugă impactul măririi TVA-ului şi asupra celorlalte sectoare din lanțul de producție de carte, obligând editurile să ridice, la rândul lor tarifele simţitor. „E un gest sinucigaș astăzi pentru un editor în România”.

„Editurile din România sunt deci menite să piară sau să dea carte de calitate tot mai proastă, la nivel de conținut și grafic, încercând să contrabalanseze severitatea măsurilor. Ei bine, prin acest act de sinucidere culturală decis de un guvern dorit și susținut cu dinții exact de către cei penalizați astăzi, se mai bate un cui în coșciugul propriei deveniri ca națiune – și nu sunt cuvinte mari – fiindcă implicațiile și reverberațiile pe termen mediu și lung sunt mult mai serioase decât simpla dublare «temporară» a TVA-ului”, punctează Raluca Lazarovici Veres.

Crăciun-Bökös Emese, coordonator birou Editura Casa, consideră că se putea face o excepţie în cazul cărţilor.

„Vânzările mai mici se resimt deja de câteva luni bune, deoarece situația politică instabilă influențează disponibilitatea de cumpărare a oamenilor. Iar cititul cărților nu face parte din necesitățile de bază ale românilor… Deja avem întârzieri de plată din partea distribuitorilor noștri, iar noi, la rândul nostru, suntem în situația de a întârzia plățile către tipografii…”

“Privim cu emoție spre viitor, încă suntem optimiști, deoarece avem încredere în calitatea cărților noastre și în cititorii noștri fideli. Dar vom fi și mai precauți în alegerea viitoarelor titluri pe care să le publicăm. Pentru a nu afecta și mai mult bugetele familiior iubitoare de cărți, vom practica în continuare reduceri și am hotărât înghețarea prețurilor la mai multe serii foarte populare”, spune editorul.

Cartea, „un obiect și mai de lux”

Şi scriitorii sunt afectaţi indirect, dar profund. Editurile mici vor deveni mai prudente, vor publica mai puțin, mai rar și vor alege titluri mai „sigure” comercial, lucru care va afecta scriitorii debutanţi sau cei cu genuri de nişă, care vor avea mai puține oportunități de a fi publicați. În plus, multe dintre contractele pe drepturi de autor sunt de regulă negociate ca procente din prețul de vânzare, vânzări care, în mod cert vor scădea. Despre această măsură, doi scriitori orădeni ne-au transmis punctul lor de vedere.

Mircea Pricăjan consideră că orice măsură care împiedică accesul cititorilor și așa puțini la carte nu poate fi decât. regretabilă.

„Pot înțelege rațiunea actualei majorări a TVA-ului de la 5% la 11%, pentru că înțeleg contextul în care ne aflăm și îmi dau seama că atunci cînd trebuie să faci o reașezare generală a taxelor și impozitelor, nu poți intra pe terenul instabil al excepțiilor. Dar asta nu schimbă cu nimic concluzia la care au ajuns toți cei implicați în industria cărții din România, de la scriitori la editori și de la librari la cititori, anume că o situație oricum precară va atinge agonia. Pentru că nu discutăm doar despre aceste șase procente în plus, ele urcă prețul unui volum cu doar cîțiva lei, ci trebuie să privim lucrurile în ansamblul lor. După dublarea prețului la hîrtie din urmă cu trei ani, care a atras după sine încă de atunci o crește semnificativă a prețului la carte, acum vor intra în calcul și tariful neplafonat la energie și accizele mai mari la carburanți – asta peste TVA-ul cu 6% mai mare. Fără-ndoială, cartea va deveni un obiect și mai de lux, unul destinat unei nișe în continuă restrîngere și formate nu din cele mai avute pături sociale. Într-o perioadă în care lupta pentru supraviețuirea civilizației democratice e mai importantă ca oricînd în România, o luptă care se poartă prin educație și cultură, e tragic că tocmai instrumentele – ca să nu spun «armele» – necesare devin cvasi-inaccesibile”.

Dan-Liviu Boeriu înțelege foarte bine intenția guvernului de a acoperi deficitul bugetar, însă atunci când acest tip de recuperare se face în direcția creșterii TVA la carte, o astfel de măsură e „o crimă culturală”.

„În țara în care se citește cel mai puțin din Uniunea Europeană, creșterea prețului la carte e o idee nu doar periculoasă în sens imediat (va duce la prăbușirea pieței de carte și la dispariția unor librării și edituri mici), ci și complet inutilă. Profesioniștii din domeniu au calculat cu cât va contribui această majorare la «redresarea» bugetului: cu 0,001 – 0,002%. Adică cu nimic, propriu-zis. Reversul, în schimb, e agonia unui domeniu pe care ne-am obișnuit de 35 de ani ca guvernanții să-l disprețuiască. Ne plângem de analfabetismul funcțional, dar nu pricepem că el poate fi combătut doar prin strategii pe termen lung, care să nu însemne creșteri de taxe, ci încurajarea lecturii și finanțarea sănătoasă a culturii. Îmi pare cu adevărat rău că bruma de cititori pe care îi mai are țara asta va fi descurajată de această decizie pripită și păguboasă”.

Creşterea TVA-ului la 11% destabilizează şi mai mult piaţa de carte, iar consecinţele se vor vedea cât de curând. După cum sublinia Mihai Mirică, directorul executiv al Asociaţiei Editorilor din România, dacă s-ar respecta măcar Legea drepturilor de autor, Legea bibliotecii, Legea culturii scrise, Legea învățământului preuniversitar, acestea împreună ar tripla piața de carte…