Festivalul Primăverii continuă la Oradea cu ediţia a XI-a în perioada 22-31 martie. Festivalul, devenit o tradiţie, este organizat, ca în fiecare an, de Filarmonica de Stat Oradea, prin colaborarea cu violonistul-profesor, dirijor Ciprian Marinescu.

[eadvert]

Marți, 22 martie la ora 19.00, în Sala Enescu-Bartok, festivalul va debuta cu două lucrări mozartiene: Divertisment în Re major, K.136 și Divertisment în Fa major, K. 138, o lucrare ce aparține compozitorului Gustav Mahler, Adagietto din Simfonia a V-a și se va încheia cu piesa bartokiană Dansuri populare românești. Lucrările vor fi interpretate de către Orchestra de coarde a Filarmonicii, condusă de dirijorul Ciprian Marinescu.

Divertisment în Re major, K.136 este una dintre lucrările mozartiene care se cântă fără întrerupere din anul 1772. Acesta a fost caracterizat drept încântător și totuși prea simplu. Se pare totuși că fiecare ascultător sau interpret îi poate descoperi elemente structurale noi, expresii diferite și sonorități particulare. Divertisment în Fa major, K. 138 prezintă multiple asemănări cu lucrarea precedentă, acestea fiind adesea interpretate împreună. Chiar dacă sunt lucrări de cameră, acestea au un caracter simfonic, fiind denumite frecvent Simfoniile Salzburg.

Adagietto din Simfonia a V-a reprezintă introducerea ultimei părți din Simfonia a V-a de Gustav Mahler. Lucrarea scrisă la începutul secolului XX cuprinde trei părți care se remarcă separat: Solo-ul de trompetă de la început, solo-urile de corn din partea a treia și mai ales Adagietto. Acesta este scris doar pentru coarde și harpă și este interpretat adesea ca piesă independentă.

O citare excelentă a folclorului românesc se regăsește în lucrarea Dansuri populare românești de Bela Bartok. Compozitorul de origine maghiară s-a născut pe teritoriul României de astăzi, în extremitiatea vestică a țării. Din această cauză, el a fost permanent legat de folclorul românesc și mai ales de cel din Transilvania. Cercetând și promovând folclorul, el a compus lucrarea de față, cumulând şase piese de dans din Transilvania, cântate în mod normal la fluier de către ciobani. Inițial lucrarea a fost dedicată pianului, varianta pentru orchestră mică fiind scrisă ulterior. Cele şase piese care compun ciclul bartokian sunt: Jocul cu bâtă, Brâul, Pe loc, Buciumeana, Poarga Românească și Mărunțel.

Lucrările simfonice vor fi dirijate de maestrul Ciprian Marinescu. Deopotrivă dirijor și violonist, Ciprian Marinescu își desfășoară cariera preponderent în Japonia, însă colaborează frecvent și cu orchestrele europene. În prezent este dirijor, concert maestru și solist al Hamonious Chamber Orchestra în Osaka și profesor de vioară în rândul tinerelor talente japoneze.

Festivalul Primăverii va continua joi, în data de 24 martie la Sala Enescu-Bartok, începând cu ora 19.00. Soliștii Valentin Șerban-vioară și Răzvan Suma-violoncel vor prezenta Dublu concert pentru vioară și violoncel de Johannes Brahms în prima jumătate a serii, concertul fiind completat de Simfonia a V-a în Si bemol major de Franz Schubert. La pupitru se va afla tot dirijorul Ciprian Marinescu.

Marți, 22 martie la ora 19.00, la Sala Enescu-Bartok în al treia zi a Festivalului Primăverii, vor fi interpretate două lucrări mozartiene: Divertisment în Re major, K.136 și Divertisment în Fa major, K. 138, o lucrare ce aparține compozitorului Gustav Mahler, Adagietto din Simfonia a V-a și se va încheia cu piesa bartokiană Dansuri populare românești. Lucrările vor fi interpretate de către Orchestra de coarde a Filarmonicii, condusă de acelaşi Ciprian Marinescu.

Festivalul se va încheia joi, 31 martie, la Catedrala Romano Catolică cu Oratoriul Creaţiunea de Haydn, la 290 de ani de la nașterea compozitorului. Sub bagheta dirijorului vienez Niels Muus vor evolua soliştii Veronica Anusca – soprană Mogosan Cristian – tenor şi Hodrea Cristian – bas.