Măsură dublă pentru neplata contribuţiilor

Un proiect de Ordonanţă de urgenţă poate să îi arunce în puşcărie pe administratorii de firme care nu reţin, nu încasează sau reţin şi nu virează contribuţiile şi impozitele. În aceeaşi situaţie, firmele de stat sunt penalizate doar pentru întârziere.

IMM-urile nu sunt de acord cu angajarea răspunderii penale pentru nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata impozitelor şi contribuţiilor. Potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) pe un eşantion de 544 de respondenţi, 74,1% au declarat că au întâmpinat dificultăți în reţinerea şi plata, în tot sau în parte a impozitelor și contribuţiilor.

Motivele pentru care au întâmpinat dificultăţi sunt variate: neîncasarea la timp a facturilor de la beneficiar – 92,2%; plata întârziată din contractele de achiziție publică – 80,7%; factori aleatorii (blocaje în economie, condiții meteo nefavorabile, etc) – 69,5%; dificultăți privind obținerea unui credit bancar sau a altor finanțări – 46,4%.

Întrebați dacă sunt de acord cu angajarea răspunderii penale pentru nereținerea și neîncasarea, reţinerea şi neplata, în tot sau în parte, în cel mult 30 de zile de la împlinirea termenului legal, a unui număr de 32 de impozite și contribuţii, 94,4% au răspuns că nu sunt de acord.

Negativ – pozitiv

Printre cele mai importante efecte negative identificate de către respondeți ce pot apărea ca urmare a adoptării Ordonanței de urgență, se numără: sporirea controalelor abuzive, ca urmare a îndemnizațiilor de stimulare a personalului din cadrul ANAF și MFP – 87%; închiderea societăților – 74,4%; concedierea personalului și șomaj – 65,9%; reducerea veniturilor la buget, ca urmare a închiderii societăților și plata îndemnizației de șomaj și ajutoare sociale – 49%; reducerea investițiilor – 36,6%.

Printre efectele pozitive la care se aşteaptă respondenţii se numără: creșterea veniturilor la buget din impozite și contribuții – 69,2%; creșterea conformării la plata obligațiilor fiscale – 54,8%; niciun efect pozitiv – 38,7%; protecţia persoanelor cărora li s-au reţinut impozite/contribuții – 30,8%.

Măsuri

Întrebați ce măsuri consideră că ar contribui la rezolvarea problemelor generate de nereținerea și neîncasarea, reţinerea şi neplata impozitelor și contribuţiilor, respondenții au menționat: eșalonarea plății impozitelor și contribuțiilor pentru motive întemeiate – 59%; luarea în considerare a tuturor factorilor aleatorii care afectează cash-flow-ul societății (neîncasarea la timp a facturilor, plata întârziată din contractele de achiziție publică, etc.) – 58,4%; acordarea de facilități fiscale, având în vedere că se face un serviciu statului (se reține și se virează la buget obligaţii pentru alte persoane) – 52,2%; măsuri de prevenție – 47,7%; măsuri de negociere, orientare, consiliere pentru găsirea unor soluții de redresare – 38,5%.

Poziţia CNIPMMR

Potrivit reprezentanţilor CNIPMMR „Testul IMM efectuat de CNIPMMR a evidenţiat că măsura este total nejustificată”. Furnizorii/prestatorii din contractele de achiziţie publică, în special IMM-uri, pot fi puși în situația de a nu avea lichiditățile necesare pentru plata obligațiilor la bugetele de asigurări sociale, în condițiile efectuării de plăţii întârziate, cu încălcarea termenului de 30 de zile prevăzut de Legea nr. 73/2013 aliniatul 1, administratorii de IMM-uri fiind pasibili de răspundere penală. Pe de altă parte, neplata la timp a prestaţiilor efectuate în contractele de achiziţie publică din partea autorităţilor contractante nu este infracţiune, ci sunt aplicate penalităţi de întârziere.

CNIPMMR reaminteşte că, în conformitate cu proiectul de OUG, „Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani nereținerea sau neîncasarea, reţinerea şi neplata ori, după caz, încasarea şi neplata, în tot sau în parte, cu intenţie, în cel mult 30 zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege. 2 ” .

Conform situaţiei primilor 500 debitori persoane juridice cu obligaţii fiscale restante la bugetele de asigurări sociale înregistrate la 30 septembrie 2017 și neachitate până la data publicării pe site, cele mai mari datorii în valoare de 3.733.250.565 lei, sunt înregistrate de o societate de stat, respectiv Compania Naţională a Huilei SA, care are aproximativ 3.000 de angajaţi. Se poate observa că pe primele 12 locuri în topul datornicilor sunt 10 companii de stat.

Astfel, locul doi este ocupat de Societatea Comercială pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, cu datorii de 941.917.919 la bugetul asigurărilor sociale. Pe locul trei se plasează Societatea Naţională a Căilor Ferate Române RA, cu datorii de 601.596.646.

Urmează Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A 431.329.663 şi Societatea Naţională a Cărbunelui SA – 301.681.163 de lei datorii la bugetul asigurărilor sociale.