Concertul din această săptămână de la Filarmonică este dedicat marelui compozitor Ludwig van Beethoven, la 250 de ani de la naşterea sa. Beethoven a fost un compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Alături de Joseph Haydn și Wolfgang Amadeus Mozart, este considerat ca fiind a treia personalitate proeminentă a clasicismului vienez, lucrările sale – mai ales cele din ultima perioadă de creație – având și amprenta elementelor stilistice ale romantismului. Dintre lucrările sale mai importante putem enumera cele nouă simfonii, cinci concerte pentru pian, concertul pentru vioară, triplul concert pentru pian, vioară și violoncel, 32 sonate pentru pian, 10 sonate pentru vioară și pian, 16 cvartete pentru coarde, Missa Solemnis și opera Fidelio.

Prima lucrare din program este Coriolan – uvertura, op. 62, compusă în anul 1807 pentru tragedia Coriolan a lui Heinrich Joseph von Collin, precizează directorul artistic al Filarmonicii orădene, Kurucz Tibor. Premiera a avut loc în martie 1807 la un concert privat în casa prinţului Franz Joseph von Lobkowitz. Tot în acest concert au fost prezentate pentru prima dată Simfonia a 4-a şi Concertul nr. 4 pentru pian şi orchestră.

Programul va continua cu Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră în Do major, op. 15. Dedicat elevei sale, Contesa Anna Louise Barbara Keglević, lucrarea a avut premiera la Praga în 1798, cu Beethoven în calitate de solist. Programul se va încheia cu Simfonia a III-a „Eroica” în Mi bemol major, op. 55. Beethoven a vrut iniţial să dedice această lucrare lui Napoleon, pe care îl admira foarte mult. La început simfonia a primit numele de „Bonaparte”, dar în anul 1804, când Napoleon s-a proclamat împărat, Beethoven a fost atât de dezamăgit încât a şters acest nume de pe manuscris, lăsând în urmă doar câteva cuvinte: „în amintirea unui mare om”.

Dirijorul concertului din această săptămână este dirijorul permanent al Filarmonicii, maestrul Jankó Zsolt. Despre Coriolan dirijorul punctează faptul că este o uvertură tragică, tema luptătorului roman fiind prelucrată şi de Shakespeare. „Este o luptă mai mult interioară a lui Coriolan – cui să cedeze, cuvântului dat şi răzbunării sau iertării pe care i-o cer mama şi soţia sa. Această dramă interioară este redată foarte bine în uvertură. Nu sunt multe motive muzicale în această lucrare. Dar repetările motivice duc la o tensiune, ca şi când am fi închişi şi am vrea să evadăm din interiorul nostru. Această luptă interioară este realizată excepţional de Beethoven”.

Lucrare revoluţionară

Despre simfonie, maestrul dirijor spune că este o lucrare revoluţionară. „Dacă ne gândim la prima simfonie a lui Beethoven, sau la simfonii de Mozart sau Haydn, faţă de acestea «Eroica» este o altă lume. În primul rând are 50 de minute, nu 25 sau 30 ca simfoniile clasice. La prima parte, coda este mai lungă decât expoziţia, iar partea a patra, dacă o comparăm cu ultima simfonie a lui Mozart, «Jupiter», este mult mai complexă, o construcţie monumentală şi totodată revoluţionară dacă ne gândim la armoniile care sunt folosite, disonanţe. Criticii din acea perioadă nici nu ştiau cum să abordeze această simfonie, nu erau pregătiţi pentru aşa ceva. Este ca şi Himalaya în muzică”, explică Jankó Zsolt.

Invitata serii este pianista Cătălina Butcaru, stabilită de 22 de ani la Viena şi care va concerta pentru prima dată la Oradea. Cătălina Butcaru desfășoară o bogată activitate concertisitcă în Austria, Italia, Marea Britanie, Germania, Franța, Spania, Ungaria, Olanda, Turcia, Bulgaria și România. În 2008 a lansat CD-ul de debut solo, imprimat la Wigmore Hall din Londra. Participă în numeroase proiecte de muzică de cameră cu muzicieni de renume. În anul 2013, împreună cu flautistul român Matei Ioachimescu a lansat CD-ul „Lumière”.

Despre Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră în Do major spune că este o lucrare specială, o piatră de răscruce în creaţia beethoveniană. A lucrat cinci ani până când a publicat acest concert împreună cu Concertul nr. 2, aproape în acelaşi timp terminând de compus şi Concertul nr. 3. „Este o plăcere extraordinară de a cânta Concertul nr. 1. Este scris de un pianist foarte bun, este o scriitură plină de virtuozitate, de strălucire”, spune Cătălina Butcaru.