„Memoria imaginii” domină prezentul

Cel puţin aşa susţine curatorul expoziţiei „Memoria imaginii”, Milena Augusta Pop. Vernisajul a avut loc joi seară la Muzeul Ţării Crişurilor în prezenţa artiştilor implicaţi în proiect, a unor nume sonore precum: Niculae Adel, Vioara Bara, Cornel Durgheu, Radu Pământ, dar şi a unui public tânăr a cărui prezenţă demonstrează că „pictura are vitalitate”. „Este un proiect expozițional al Muzeului Ţării Crişurilor, propus de muzeografa Milena Augusta Pop, în calitate de curator, şi care implică patru pictori contemporani, aparţinând unor generaţii diverse, dintre care trei sunt orădeni: Ioan Aurel Mureșan, Ioan Augustin Pop, Teofil Știop şi unul din Cluj-Napoca: Ioan Popdan. Artişti din două generaţii, cu stiluri diferite, dar care au reuşit ca în această expoziţie să aibă coerenţă ideatică şi să transmită acelaşi mesaj plastic”, a spus Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor.

Din statement-ul proiectului expozițional reiese că: „Aici nu avem însă de a face cu o echivalență de sensuri, ci de o proiecție a ideii de pictură într-un plan metafizic, alteori critic sau investigativ la adresa realității curente. Imaginea este astfel pictura în desfășurarea ei criptică, dar autentică, fantezistă, dar unică, socială și veridică, critică și personală.” Cei patru pictori au teme aparent diferite, dar care se întâlnesc în mod fericit într-un punct care face ca expoziţia să fie un concept unitar. Sunt patru cadre tematice propuse de artişti: peisajul urban postcomunist, peisaj cu ascendenţe istorice medievale, peisajul de relicve ale imaginii tradiţionale şi simboluri cu valenţe erotice. În tablourile lui Ioan Aurel Mureşan „hermeneutica imaginii se întâlneşte cu memoria silvană”, spune curatorul Milena Augusta Pop. Picturile de dimensiuni mari semnate de Ioan Aurel Mureşan sunt grupate conceptual în cadrul expoziţiei astfel încât „privitorul să întreţină o relaţie de percepţie fină cu peisajul cromatic de ocruri maron sau monocrome”.

O întâlnire reală

Pe Teofil Ştiop, pictura care îl recomandă are un impact imediat asupra privitorului. „Conceptul Frame sau rame, analogie între fereastrele-obiect, ramele de tablouri şi fereastra de internet, cuplat la sensul de „rami” de fotografie prelucrată digital expune în practică o pictură ce recomandă publicului o întâlnire reală, directă, aflată în concreteţea prezentului continuu”, consideră curatorul expoziţiei. Se pare că intenţia artistului este să inducă publicului o întrebare despre efemeritatea şi impactul pe care pictura o poate avea în contextul creşterii dimensiunii vieţii virtuale. „Este pictura o alternativă sau un răspuns ferm la chestiunea artei în actualitate? Cimitirul de rame, epava de încadramente reprezintă o formă de deschidere a artistului faţă de puritatea picturii în contextul hipertehnologizant al prezentului”, susţine Milena Augusta Popa. Şi Ioan Dan Pop găseşte o formulă pentru interogaţiile sale privind pictura în epoca virtualităţii şi pentru aceasta artistul apelează la simbol pentru „încadrarea picturii într-un semn al percepţiilor sau mai departe de atât, al percepţiilor, pe care privitorul le poate exersa imaginând un dincolo al obiectului pictură”. Un alt registru propune Ioan Augustin Pop. Imaginile sale au un caracter explicit în plan reprezentaţional. Fragmente de ziduri prinse în cenuşă, desuri industriale- sunt metafore pentru memoria comunismului transpuse în prezentul post comunist. Privitorul este provocat să afle răspunsul la întrebarea dacă poate decanta pictura lui Ioan Augustin Pop altfel decât o rememorare a unui prezent aflat în tensiune de recunoaştere prin relaţionarea la un trecut tenebros. „«Memoria imaginii» şi-a propus un proiect care să domine un prezent marcat de caracteristici sociale, politice, culturale iminente ce sunt transgresate prin sens de o pictură actuală aflată în proximitatea cea mai acută cu publicul”, a concluzionat curatorul Milena Augusta Pop.

Expoziţia va putea fi vizitată între 2 – 26 aprilie, iar preţul de intrare este de 2 lei pentru copii şi 4 lei pentru adulţi.