Anunțul a picat acum ca din cer în spațiul public orădean, cu un nume parcă de dosar semi-secret: Primăria a avizat amplasarea „Monumentui Meridian 0” în Cetate.

Pe cât de veche este ideea marcării locului, pe atât de spectaculoasă și inovativă, deci cu mare potențial de controversă, e propunerea: lângă pereții de piatră grei de istorie, în Bastionul Crăișorul, meridianul ar urma să fie marcat printr-o structură ultra-modernă, înaltă de 10 metri, constând din trei panouri din sticlă dicronică triunghiulare, care converg într-o sferă metalică, punct unde „se descompun” simetric în alte panouri triunghiulare – o structură aproape imaterială, care descopune permanent lumina în nuanțe și culori noi, în funcție de dispoziția soarelui.

Inițiator este Clubul Lions Oradea, care a mai dăruit orașului, în urmă cu 10 ani, statuia lui Aurel Lazăr. „Dacă în urmă cu peste 10 ani, pe strada Republicii, Clubul Lions Oradea finaliza un proiect care pe atunci era unic în lumea lionistică românească, statuia impunătoare a lui Aurel Lazar – un exemplu de devotament și dăruire față de societatea în care a trăit, azi avem plăcerea să venim în fața cetății cu reînvierea unei realități a secolului XV – „Meridianul 0”, ne-a transmis Manuel Seleș, președinte de zona NV2 a organizației. „Da, Oradea a fost atunci axis mundi, iar ceea ce se întâmplă azi în comunitatea nostră întărește convingerea că ne apropiem cu pași repezi, din nou, către acest statut”, mai spune el, transmițând mulțumiri colaboratorilor.

Primăria, ca administrator al Cetății, și-a dat OK-ul, prin avizul de principiu eliberat de Comisia Municipală de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, în cursul săptămânii trecute.

Din echipa proiectului fac parte criticul de artă Ramona Novicov, cea care a realizat textul critic cu care proiectul a fost expus în CMUAT, istoricul Dumitru Noane, care a realizat studiul istoric necesar, iar lucrarea aparține arhitectului Cosmin Falub.

Dintre mai multe variante studiate, alegerea finală a fost ca lucrarea să se dezvolte pe verticală. „Datorită spațiului în care m-am manifestat, într-un preambul al Bastionului Crăișorul, o piațetă în care acum sunt depozitate acareturile folosite la târguri și evenimente, a fost aleasă această variantă. Un raționament standard ar fi să urmărești linia meridianului, să te manifești pe ea cu o lucrare în bronz, dar nu am vrut așa ceva. Mi-am dat apoi seama că elementul de culoare e foarte important: elementul de culoare apare atât la beneficiar cât și contextual. Suntem în orașul art nouveau – orașul culoare, membrii cluburilor Lions sunt persoane din medii diverse, cu opinii și stiluri de viață diferite. În plus, culoarea descompusă este un element natural, precum curcubeul. Soarele este cel care controlează modul în care se manifestă culoarea”, spune el.

 

În susținerea proiectului în fața CMUAT, echipa argumentează pentru „un obiect monumental ambiental atemporal, nenarativ, deci pur simbolic. L-am configurat în chip de obelisc modern, eliberat de sub amprenta unui loc puternic istorizat printr-un gest artistic radical: l-am trasformat într-un vector de lumină. Tocmai datorită puternicelor și dramaticelor condiționări istorice, obiectul imaginat am dorit să exprime ideile de libertate, de bucurie, de forță și de unicitate, care să fie resimțite de oamenii de toate vârstele, etniile, spiritualitățile. Asemeni unui ex-voto, piesa ambientală e necesar să fie cât mai lipsită de corporalitate, ca prin aceasta să se încarce cu cât mai multe valențe simbolice. Obiectul tri-fațetat este traversat, dematerializat, prin lumină și cinetism. De fapt, lumina, golul și mișcarea sunt cele trei energii impalpabile, dar teribil de puternice, care însuflețesc instalația simbolică imaginată acum (…). Compozitia piramidală e explicit trinitară, simbolică în sens creștin, dar și, in extenso, ecumenic, datorită caracterului ei abstract”. Concluzia: „cu liniile sale de forță rectilinii, sculptura urbană rezonează într-un mod ideal cu linia de forță a simbolicului Meridian Zero orădean, evocându-l într-un limbaj poetic”.

În studiul de fundamentare, istoricul Dumitru Noane apreciază că „amplasarea unui monument destinat să comemoreze faptul că, pe la mijlocul secolului al XV-lea, la Oradea a ființat un observator astronomic, este mai mult decât o necesitate, este o obligație”, „este modalitatea artistică de a atrage atenția asupra unui moment istoric, de natură cultural-științifică, prin care Oradea a fost pusă pe harta lumii ca un spațiu de pionerat în apariția și dezvoltarea astronomiei ca știință. Aici s-au făcut calcule asupra eclipselor de Soare și de Lună pe 300 de ani înainte și a fost stabilit ca pe aici, pentru prima dată în istoria astronomiei, să treacă primul Meridian al Pământului”.

În opinia sa, amplasarea monumentului ar trebui urmată de alte facilități și dotări, „componente ale unui complex mai amplu menit să asigure o continuitate, prin mijloacele actuale, a tradiției științifice”.

Despre amplasare, el a scris că Bastionul Crăișorul „este varianta de bază, luată în calcul pentru amplasarea monumentului dedicat momentului istoric al stabilirii unui Meridian O prin Oradea”, pentru că „este cel mai apropiat loc posibil de presupusa locație a observatorului astronomic înființat de episcopul Ioan Vitez și folosit de Georg Peuerbach pe la 1459-1460”.

Noane a menționat ca minus al acestui amplasament obligativitatea ca lucrarea să se dezvolte pe verticală, „să fie gândită ca o racordare vechi/nou care să răspundă noului, adică momentului actual și viitor, astfel încât cetatea reflectată în oglinda materialului să invite imaginația la recrearea momentului istoric comemorat și la perenitatea sa, ca un reper semnificativ al evoluției acesteia”.

Cu avizul CMUAT obținut, proiectul ar urma să ajungă în dezbaterea specialiștilor de la Comisia pentru monumente și nu este exclus ca aceștia să-l trimită Comisiei Naționale de specialitate, având în vedere că e vorba de o amenajare în incinta unui monument de primă clasă.

Imaginile publicate au stârnit deja dezbateri în mediul online. Partizani ai ideii moderniste sau contestatari ai propunerii, cu toții trebuie să fie de acord că proiectul respectă 100% specificul local orădean: este lipsit de orice urmă de dezbatere preliminară interdisciplinară, cu specialiștii.