După cum Jurnal bihorean și Bihon a informat constant, o serie de facilităţi legislative permit deţinuţilor reintegrarea în societate înainte de a executa întreaga pedeapsă la care au fost condamnaţi.

Barem salariu minim brut

Conform legislaţiei în vigoare, ce se aplică inclusiv la Penitenciarul Oradea în diferite cazuri, unii deţinuţi, care nu au interdicţii, pot munci remunerat sau neremunerat.

Muncile remunerate sunt prestări servicii la Penitenciar, dar şi, pe bază de contracte, la persoane fizice sau juridice. Cei ce fac munci plătibile, primesc minim salariul minim brut, conform legislaţiei, dar pot câştiga mai mult, în funcţie de categoria de muncă prestată şi de contractul care se face, de exemplu între unitatea de detenţie şi angajator. Durata timpului de muncă este la fel ca cea legiferată pentru societatea civilă din România.

Din veniturile ce le primesc lunar deţinuţii care muncesc remunerat, 40% le revine lor şi din acest procent, 90% sunt bani pe care deţinuţii îi pot primi cât timp sunt în puşcărie, iar restul de 10% din bani se depun la Trezorerie şi deţinuţii îi primesc când pleacă din Penitenciar. Restul de 60% din veniturile obţinute de persoanele privative de libertate revine unităţii de detenţie ca venituri proprii şi sunt folosite pentru respectivul Penitenciar.

Deţinuţii care prestează munci neremunerate sunt cei care, de exemplu, fac voluntariat.

La Penitenciarul de Maximă Siguranţă Oradea în jur de 40% dintre deţinuţi lucrează, fac şcoli, se califică sau se recalifică. Dat fiind profilul special, de „maximă siguranţă”, în unitatea de detenţie orădeană sunt încarceraţi mulţi oameni care au comis infracţiuni extrem de grave şi astfel mulţi dintre ei au interdicţie chiar de a munci.

De aceea, procentul de 40% de deţinuţi care lucrează este unul extrem de mare.

Şi cu bani şi mai repede acasă

Şi deţinuţii care lucrează pe bani şi cei care fac munci de voluntariat, ori fac şcoală, cursuri de calificare sau recalificare, au, ca beneficii, reducerea pedepsei, funcţie de munca prestată, conform art. 96 din Legea 254/2013.

Astfel, se consideră cinci zile executate pentru patru zile de muncă ce este remunerată. La fel, se consideră patru zile executate pentru trei zile de voluntariat.

Referitor la munca prestată pe timpul nopţii, se consideră trei zile executate pentru două nopţi de muncă.

Deţinuţii care urmează cursuri şcolare de nivel primar şi gimnazial primesc 30 de zile pentru absolvirea unui an şcolar, iar cei ce urmează cursuri de calificare, recalificare primesc 20 de zile pentru absolvirea fiecărui astfel de curs.

Cinci lucrări în opt ani

În ceea ce priveşte deţinuţii care elaborează cărţi cu caracter ştiinţific sau inovator, aceştia nu sunt plătiţi, dar primesc 30 de zile pentru fiecare lucrare publicată, conform legislaţiei actuale.

Referitor la numărul de cărţi publicate la Penitenciarul Oradea, din 2007 şi până acum, s-au publicat cinci cărţi, două având doi autori deţinuţi.

În 2007, Matei Sorin Petru şi Silaghi Alin Horea au scris împreună „Cercetări şi Politici de Marketing Internaţional”. Tot ei, în 2009, au publicat şi cartea „Revoluţia Internet, e Economia si Webmarketingul”.

În plus, tot în 2009, Silaghi Alin Horea a mai scris şi publicat „Marketingul Electoral”.

Anul trecut, Secoşan Nicolae Sebastian a publicat cartea „Comportamentul organizational”, iar Hurban Paul Răzvan a scris şi publicat „Turismul balnear”.

Activităţi extra

Dacă în alte penitenciare se aude de consum de drog, violuri şi alte grozavii, deţinuţii de la noi sunt angrenaţi în activităţi care le ţin mintea, sufletele şi corpurile ocupate. Mulţi pictează tablouri, construiesc diverse obiecte utile, suveniruri din materiale reciclabile (inclusiv din ziare), alţii joacă în piese de teatru şi obţin succes la festivale de teatru cu circuit închis, alţii intră în contact cu sportivi de talie mondială pentru a avea modele şi apoi o viaţă corectă, Jurnal bihorean relatând aceste activităţi pe măsura derulării lor.

Date fiind aceste cifre, Jurnal bihorean a avansat de multe ori şi ideea schimbării legislaţiei actuale, pentru reducerea numărului de pedepse privative la propriu mai ales la infracţiunile mici şi economice şi înlocuirea lor cu pedepse în muncă pentru folosul comunităţii.