Gabriel Stoica s-a născut în Oradea, pe 11 februarie 1991, însă a fost abandonat la scurt timp după naștere. Copilăria, până la vârsta de 9 ani, și-a petrecut-o în orfelinatul de la Tinca, iar apoi a fost luat în plasament de o familie din localitatea bihoreană Roșia.
Pasionat de muzică populară, Gabriel a transmis un mesaj emoționat prin care lansează un apel către persoanele care îl pot ajuta să-și găsească mama.
„Astăzi îți scriu din nou măicuță o postare
Vreau să te caut, e tot ce îmi doresc,
Mi-e tare dor de tine, în suflet am ardoare
Şi nu renunț măicuță, căci vreau să te găsesc!
Nu ştiu oare de ce mi-a fost dat să cresc fără tine, te-am căutat de nenumărate ori în toți aceşti ani, oare de ce am eşuat mereu în încercările mele de a te găsi?
Un singur lucru ştiu şi de care sunt sigur că nu mă voi opri niciodată din căutări pentru că eşti mama care mi-a dăruit viața şi întotdeauna te voi purta în sufletul şi gândul meu.
Revin din nou pe această pagină pentru a-mi găsi măicuța frații şi rudele mele, de aceea vă rog din nou să mă ajutați cu toții oameni buni cu suflet minunat, să DISTRIBUIȚI cu toții anunțul meu!
Vă las aici informatiile mele:
Numele meu este GABRIEL STOICA, sunt născut la data de 11 februarie 1991 în Municipiul ORADEA, județul BIHOR. La scurt timp de la naştere am fost institutionalizat în orfelinatul TINCA până la vârsta de 9 ani, după care am fost luat în plasament de o familie minunată din comuna ROŞIA, județul BIHOR, până la 19 ani şi vreau să le mulțumesc din suflet pentru tot ceea ce au făcut în aceşti ani pentru mine.
Ştiu despre mama mea că se numeşte STOICA MAGDALENA, că locuia pe atunci în Municipiul ORADEA, județul BIHOR strada CLUJULUI NR 40. Mai ştiu că acum ar avea in jur de 61 de ani, eu fiind născut atunci când ea avea 31 de ani. Despre tatăl meu STOICA IANOŞ ştiu că a decedat cu 4 luni înainte de naşterea mea. Am verificat personal această adresă a mamei mele, dar nimeni de acolo nu m-a putut ajuta.
Găsirea mamei mele ar însemna enorm de mult pentru mine, întotdeauna mi-am stins dorul de măicuța mea prin cântec, prin pasiunea mea pe care o am pentru muzica populară.
Doresc să vă mulțumesc tuturor celor care ve-ți fi alături de mine, orice informație aveți poate fi de folos, vă rog scrieți în privat acestei pagini.
Sper întotdeauna ca după ploaie şi furtună, o să vină o zi mai bună!”, este mesajul postat pe pagina de Facebook The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României.