Meşteri populari din România, Ungaria, Republica Moldova şi Serbia îşi prezintă obiectele în parcul Muzeului Ţării Crişurilor

Târgul Meşterilor Populari a ajuns la ediţia XXXI şi se desfăşoară în perioada 19-21 iulie în parcul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Cultural. Evenimentul este organizat de instituţia muzeală în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Centrul de Cultură al Județului Bihor, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Oradea, Palatul Copiilor Oradea și Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor”.

Din cei 137 de meşteri care au confirmat participarea la târg, au venit 122, majoritatea dintre cei care nu au mai onorat invitaţia motivând canicula. Printre ei se numără decanii de vârstă, care au peste 90 de ani, Veturia Suciu de la Cojocna şi olarul Borza Petru din Obârşa. Printre cei prezenţi sunt şi meşteri care sunt la prima participare la acest târg: Ilincuţa Daniela din Breaza care a venit cu ţesături, Terme Mariana din Oradea, cu icoane, Crăciun Ioana cu ouă încondeiate şi Gaga Ana din Pria, judeţul Sălaj cu război de ţesut.

„Ediţia din acest an a Târgului Meşterilor Populari, una dintre manifestările emblematice ale Muzeului Ţării Crişurilor, a ajuns la a XXXI-a ediţie. Sunt prezenţi 122 de meşteri din ţară dar şi de peste hotare, care încântă ochii iubitorilor de frumos prin obiectele expuse”, ne-a precizat Ioan Goman, şeful secţiei Etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor.

Participă meșteri populari din zone geografice şi etnografice cunoscute ale ţării: Maramureş, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Crişana, dar și cinci meşteri din Republica Moldova – Basarabia, unul din Serbia și şase meşteri Ungaria.

Căldura mare i-a îndemnat mai mult spre seară pe vizitatori să parcurgă standurile din parc. Au admirat: obiecte de lemn, os, fier, ceramică, împletituri din hârtie, papură și nuiele, piese textile, port popular, podoabe țărănești, jucării din lemn, măști, pictură naivă, icoane pe sticlă, icoane pe lemn, ouă încondeiate, dar şi plante medicinale şi turtă dulce.

Tezaure Umane Vii

Printre meşteri sunt trei Tezaure Umane Vii. Unul este Mihuţ Marius din Cihei, care realizează vioarele cu goarnă. Este mândru că de curând a aflat că o vioară lucrată de el acum şase ani a ajuns, prin Marius Vizer, în panoplia cu trofee a preşedintelui Armeniei.

Un altul este meşterul olar Haşaş Petru din Vadu Crişului, care mărturiseşte că cel mai tare îl bucură faptul că fata şi ginerele duc mai departe meşteşului lui.

„Într-o zi mi-au venit la atelier trei autocare pline cu elevi. Unii au făcut farfurioare pe care apoi le-au pictat, alţii au lucrat la roata de olărit, şi i-am mai ajutat şi noi, că mânuţele lor nu ştiu face bine. Le-am zis să îşi scrie numele pe obiectul pe care l-au făcut fiecare. După aia noi le ardem şi apoi le trimitem la şcolile de unde au venit. Să vezi ce bucuroşi au fost copiii!”, spune Haşaş Petru.

Meşterul şi-a mai amintit de un bucureştean care i-a trecut pragul şi care l-a rugat să îi arate cum lucrează cu lutul la roata olarului. Când meşterul Haşaş a început să modeleze cu mâinile boţul de lut, omul a dat în plâns. „Am crezut că îi ceva bai. L-am întrebat ce s-o întâmplat. A zis că plânge că l-a impresionat cum din mâna mea iese ulciorul”.

Tot Tezaur Uman Viu este Şuşca Vasile din Săcel, judeţul Maramureş, un om hâtru şi mereu cu vorbele la el. „Eu pun mânuca, şi am de lucru, mulţam la Doamne Doamne! Da eu sunt om dintr-o bucată. De multe ori nu-s plăcut, că eu spun verde-n faţă”

Pe vremuri, meşterul a lucrat croitorie şi blănărie în cooperaţie. „Nu mă gândeam vreodată că voi face măşti nici în cele mai mari vise. Când mă lăsasem de croitorie şi blănărie, a venit fostul director al şcolii populare de artă şi la îndemnul lui m-am apucat de măşti. Eu am lucrat şi pictură realistă, nu că arunci călimara şi apoi nu ştii care-i poziţia tabloului. Am lucrat mult pe comenzi, la fel şi cu măştile. Mulţi zic că le iau că alungă spiritele rele. Zic: doamnă, probabil că îşi fac efectul, dar eu n-am nicio ştire, şi de când m-am apucat de lucru n-am văzut duh pe la mine. Am comenzi până în februarie, mulţam la Doamne Doamne.”

Am povestit şi cu Arvai Alexandru din Sighetu Marmaţiei, care face figurine din lemn montate în sticlă, sculpturi miniaturale în lemn. Spune că mai întâi piesele sunt prelucrate în exteriorul sticlei, după care se montează bucată cu bucată în interior.

De pe masa meşterului, Nodul dacic sau „cheia dracului” e o provocare. Arvai Alexandru, pe unde se duce cu obiectele sale, invită vizitatorii să îl desfacă şi să îl facă la loc. Cine reuşeşte îl primeşte cadou.

„Cel de la care am luat prima dată nodul dacic mi-a spus că l-ar fi făcut un cioban acum 150 de ani. Se zice: nu te pune cu cel cu minte hodinită (n.r. odihnită) că te oboseşte. Patru ore m-am chinuit până am realizat cum se face. O nimica toată! Sunt care l-or făcut. Şi vârstnici şi tineri.”, spune meşterul.

Arvai Alexandru face de obicei sculpturi mari în lemn, de la iconostase, la porţi. Meşterul spune că era greu, că dădea câte 2-300 de euro pe un buştean de 400 de kilograme. Şi „nu se trec cum se trec” obiectele mici. Aşa că s-a reorientat pe miniaturi în sticlă, pe care a învăţat să le facă singur. „Nu am văzut la nimeni cum face, că nimeni nu îţi arată. Dar dacă ăla poate, pot şi eu. Azi un pic mai bine, mâine un pic mai bine, până ce am ajuns la faza actuală”.

Meşterul în lemn Cramariuc Florin din Scheia – Suceava povesteşte vizitatorilor despre simbolul denumit Sămânţa vieţii, „baza pentru toata creaţia şi universul aşa cum îl cunoaştem”, geometria sacră a celor şapte cercuri suprapuse, cercuri care reprezintă cicluri. Povesteşte şi cum face Mursalski chai sau condimente aromate.

Târgul continuă şi duminică. De la ora 18:00 vor fi şi spectacole de muzică populară cu Ansamblul folcloric „Vetre bihorene”, Grupul Vocal „Moștenitorii Cântecului”, de la Palatul Copiilor Oradea, solistul instrumentist Marius Mihuț la vioară cu goarnă, Grupul vocal „Lioara” al Școlii de Arte „Francisc Hubic”, cu soliștii: Sălăgean Patricia, Cosmin Teodor, Alexandru David, Monica Coita, Minodora Baican, Alin Ladar, Anastasia Irimie, Iulia Buboiu, Melania Rus, Elena Buda şi Ansamblul de dansuri populare „Floarea Barcăului”.