Oficial, majorarea capitalului social minim la 8.000 de lei face parte dintr-un pachet amplu de reforme fiscal-bugetare, prezentate ca o măsură menită să „responsabilizeze antreprenorii” și să reducă riscurile financiare ale statului față de firmele care intră în insolvență sau dispar fără urmă. În realitate însă, mulți antreprenori mici și mijlocii resimt această schimbare ca pe o frână aplicată chiar în mijlocul unei perioade economice pline de incertitudini.

Mona Bárdos, consultant de business și fondatoarea comunității Grupul micilor antreprenori din România, care reunește peste 60.000 de membri, avertizează că această creștere radicală pune în pericol tocmai segmentul esențial pentru economie: micii antreprenori cu idei bune, dar fără capital mare de pornire.

„Pragul de 8.000 de lei transformă startul într-o cursă cu obstacole. Acești bani, care ar putea fi investiți în marketing, echipamente sau formare, ajung blocați administrativ. Pentru un freelancer sau o mică firmă de servicii, suma este disproporționată față de costurile reale de operare”, spune Bárdos.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, justifică majorarea prin necesitatea de adaptare a capitalului social minim la inflație, subliniind că pragul de 200 de lei nu a fost actualizat din anii ’90. Oficial, banii capitalului social „nu sunt blocați” și pot fi folosiți în activitatea firmei, iar statul are astfel o garanție minimă pentru a recupera eventuale prejudicii. Totuși, în practică, mulți antreprenori se tem de birocrația și riscurile asociate gestionării acestor fonduri.

Percepția celor din teren este însă cu totul diferită. Un sondaj realizat recent în rândul membrilor Grupului micilor antreprenori arată că 60% se simt „foarte afectați” de noile taxe și reglementări, intenționând să reducă cheltuielile și să amâne investițiile. Doar 4% consideră că impactul asupra activității lor este nesemnificativ. În plus, 53% descriu anul 2025 drept „instabil și imprevizibil”, iar 23% îl văd ca pe un an „tumultuos”.

De partea lor, reprezentanții IMM România se opun ferm măririi capitalului social la 8.000 de lei pentru SRL-uri, subliniind că aceasta contravine politicilor naționale și europene de simplificare și reducere a poverii administrative pentru antreprenori. Într-un comunicat oficial, IMM România atrage atenția că această modificare exclude, de facto, persoanele fără resurse financiare și pune în pericol microîntreprinderile și start-up-urile, generând totodată un blocaj birocratic la nivelul Registrului Comerțului.

Statisticile arată o scădere a înmatriculărilor de firme în ultimii ani, ceea ce accentuează și mai mult îngrijorarea față de noile reguli. Potrivit datelor ONRC, în primul trimestru din 2025 înmatriculările au scăzut cu aproape 9% față de aceeași perioadă a anului precedent.

IMM România propune o abordare mai echilibrată, cu trei praguri progresive pentru capitalul social: 1 leu la înființare, pentru a încuraja tinerii și antreprenorii debutanți, 5.000 de lei la atingerea unei cifre de afaceri de 300.000 de lei pe an, respectiv 8.000 de lei doar la depășirea pragului de 500.000 de lei anual. Astfel, capitalul social s-ar corela cu dezvoltarea reală a afacerii și nu ar constitui o barieră imediată, care limitează accesul la antreprenoriat.

Pe termen lung, specialiștii avertizează că România nu duce lipsă de idei sau de energie antreprenorială, ci de un mediu predictibil și de un stat partener, nu adversar. „În loc să ridicăm praguri financiare, ar trebui să investim în educație antreprenorială și să facilităm accesul la finanțare reală”, conchide Mona Bárdos.