Miniștrii au venit să vadă Barajul Leșu. Buzoianu, Cseke și Tánczos, în vizită la investiția de 113 milioane de lei

 

Investiția este cea mai importantă din portofoliul PNRR al Administrației Bazinale de Apă Crișuri, instituția anunțând finalizarea celor 11 proiecte finanțate prin PNRR, cu o valoare totală de 212,87 milioane de lei.

Finalizarea proiectelor a fost marcată luni, 17 august, printr-o vizită la Acumularea Leșu, la care au participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministra Mediului, Diana Buzoianu, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române”, prefectul județului Bihor, precum și reprezentanții instituțiilor implicate în proiect.

Inițial, ABA Crișuri anunțase că la vizita în teren de la Barajul Leșu urma să participe și premierul Ilie Bolojan. Acesta nu a mai fost însă prezent la eveniment.

Construit între 1969 și 1973 și pus în funcțiune în 1973, barajul de pe Valea Iadului are o înălțime de 60,5 metri și un volum brut al acumulării de 28,3 milioane de metri cubi.

Problemele au apărut în special pe fondul creșterii infiltrațiilor, ceea ce a dus la exploatarea în regim restricționat și, în cele din urmă, la golirea lacului în 2015. Lucrările ample de reabilitare au început în mai 2025, prin finanțarea PNRR.

Un an mai târziu, în mai 2026, a început reumplerea controlată a acumulării. În prezent, lacul este umplut în proporție de aproximativ 18%, procesul urmând să continue etapizat. Evoluția este urmărită permanent prin sistemele de monitorizare a comportării barajului și a parametrilor de exploatare.

Intervențiile realizate ar trebui să permită acumulării să își reia funcțiile pentru care a fost construită: regularizarea debitelor, atenuarea viiturilor, controlul debitelor și susținerea funcției energetice a sistemului Leșu–Remeți–Munteni.

Potrivit ABA Crișuri, reabilitarea barajului contribuie la reducerea riscurilor pentru peste 225.000 de locuitori din zona deservită. Printre localitățile vizate se numără Remeți, Munteni, Bulz, Lorău, Bratca și Bălnaca, dar și infrastructura și obiectivele economice și sociale aflate de-a lungul Văii Iadului și Crișului Repede.

Lucrările au fost complexe și au vizat atât structura barajului, cât și echipamentele și sistemele de supraveghere. Au fost reabilitate masca din beton armat de pe partea dinspre lac și galeria de injecții, au fost realizate lucrări de etanșare și drenaj și injecții în baraj și fundație.

O geomembrană impermeabilă a fost montată pe o suprafață de aproximativ 12.100 de metri pătrați. De asemenea, au fost modernizate prizele și echipamentele hidromecanice și infrastructura de acces și intervenție.

Un alt punct important îl reprezintă sistemul de monitorizare. Aparatura de măsură și control, stațiile hidrometrice, supravegherea video, sistemul de alarmare și platforma SCADA au fost integrate într-un sistem care permite urmărirea parametrilor hidrologici, climatici și a comportării construcției.

Un proiect de reabilitare care include și protecția mediului

Proiectul de la Leșu are și o componentă neobișnuită pentru infrastructura hidrotehnică din România: măsuri dedicate protecției mediului.

Potrivit ABA Crișuri, este primul proiect de reabilitare a unui baraj din România care include un pasaj piscicol, trei insule plutitoare și sisteme pentru colectarea materialului plutitor și a deșeurilor.

Pasajul piscicol de tip sifon are rolul de a restabili conectivitatea ecologică a Văii Iadului. Construcția permite depășirea unei diferențe de nivel de aproximativ 60 de metri, pe un traseu de circa 640 de metri, împărțit în opt tronsoane.

Cele trei insule plutitoare au împreună aproximativ 150 de metri pătrați și sunt înierbate cu plante specifice zonei. Acestea sunt destinate diversificării habitatelor și creării unor zone de refugiu pentru biodiversitate.

În același timp, sistemele Log Boom, amplasate în apropierea barajului și în zona în care Valea Iadului se varsă în acumulare, au rolul de a opri materialul plutitor și deșeurile înainte ca acestea să ajungă la prize și la echipamentele hidrotehnice.

Leșu este doar cea mai mare dintre cele 11 investiții derulate de ABA Crișuri prin PNRR. În total, cele trei componente ale programului prin care au fost finanțate proiectele au atras 212,87 milioane de lei.

Portofoliul include, pe lângă reabilitarea barajului Leșu, realizarea polderului Sălard, care beneficiază și de o zonă umedă de 6 hectare, reabilitarea termică și energetică a patru sedii de exploatare și lucrări la diguri. În cadrul investițiilor au fost prevăzute și aproximativ 191 de kilometri de piste cicloturistice.

Directorul ABA Crișuri, Páșztor Sándor, spune că realizarea proiectelor a presupus un efort susținut și respectarea unor termene strânse.

„În spatele acestor 11 investiții stau ani de muncă, efort susținut și multe momente în care a trebuit să găsim soluții și să ținem pasul cu termene foarte strânse. Reușita proiectului de la Leșu și a întregului portofoliu PNRR este rezultatul muncii tuturor celor implicați.

Le mulțumesc în mod special Ministerului Mediului și Ministerului Dezvoltării, precum și prim-ministrului Ilie Bolojan, instituțiilor guvernamentale, prefectului județului Bihor, Marcel Dragoș, Administrației Naționale «Apele Române», proiectanților, constructorilor și colegilor din cadrul ABA Crișuri. Fiecare a avut un rol important în ducerea acestor proiecte la bun sfârșit.

Nu a fost ușor, dar am reușit împreună să transformăm fondurile PNRR în investiții concrete, iar astăzi avem o infrastructură de gospodărire a apelor mai sigură și mai bine pregătită pentru ceea ce urmează. Leșu este cel mai important exemplu, dar rezultatul este întregul portofoliu de 11 investiții.”, a declarat Páșztor Sándor, directorul ABA Crișuri.

Odată cu finalizarea portofoliului PNRR, administrația de apă susține că infrastructura din bazinul Crișurilor este mai bine pregătită pentru gestionarea riscurilor hidrologice, dar și pentru integrarea unor măsuri de protecție a mediului în proiectele de infrastructură.