Lucia Varga, fost secretar de stat la Ministerul Mediului, a acuzat recent nefinanţarea proiectului pe care l-a iniţiat pentru modernizarea Zoo Oradea. Ministerul are mari restanţe şi pentru proiectului de extindere apă-canal în Oradea. Are Ministerul resurse să onoreze aceste proiecte?
Borbely Laszlo: Doamna deputat Varga ar trebui să se refere la cum s-au conceput acele programe. Sunt supărat pe cei care le-au conceput fără limite maxime ale valorii lor. În mod bizar, avem cinci proiecte mari în sumă de 650 de milioane de lei, din care proiectul apă-canal pentru Oradea este de 115 milioane de lei. Aceasta când bugetul anual al Ministerului pentru proiecte este de 240 de milioane de lei.
În plus, în decembrie, din avânt electoral s-au mai contractat proiecte pentru alte 130 de localităţi, prin Hotărâre de Guvern. Astfel s-au înmulţit datoriile faţă de firmele de construcţii. Am vorbit cu primarii şi cred că au simţit că a venit un nou ministru. I-am atenţionat însă să nu mai comande alte lucrări fără confirmarea finanţării de la Minister. În lunile decembrie, ianuarie şi februarie am achitat 70% – 80% din datorii. Anul trecut nu exista comunicare între primării şi Ministerul Mediului în ce priveşte banii pentru lucrări. Ce mai putem face este să obţinem o suplimentare de 100 de milioane de lei pentru proiectele în derulare. Bugetul Fondului de Mediu e peste bugetul Ministerului astfel că vom transfera o parte din bani şi îi vom cheltui judicios. Ministerul era vraişte când l-am preluat iar la Fondul de Mediu era şi mai tragic. Singurul program major pe Fondul de Mediu, de amenajare a o mie de parcuri, avea dosarele aruncate în trei dulapuri, fără a fi înregistrate.
Aţi anunţat azi că veţi reporni curând programul Casa Verde şi pentru persoane fizice. Câţi români credeţi că va putea „ferici” Ministerul Mediului cu panouri solare, dat fiind costul lor mare?
Borbely Laszlo: Întradevăr, panourile solare sunt mai scumpe. Dar Ungaria reuşeşte să deruleze un astfel de program. Eu cred că vom putea cofinanţa 80% din costul panourilor solare pentru câteva sute de mii de case. Depinde cum vor reacţiona cetăţenii faţă de acest program care era rezervat până acum doar instituţiilor de stat. Mi s-a explicat că programul a fost oprit fiindcă era dificil să verifici persoanele. Însă e greşit să vedem mereu cetăţeanul ca potenţial infractor. Nu stopezi un program doar fiindcă eşti suspicios. Beneficiarii vor fi controlaţi prin sondaj, de Agenţiile şi Gărzile de Mediu.
Aţi spus că aveţi fonduri limitate. Atunci n-ar fi mai eficient, decât scumpele panouri solare, să marşaţi pe termoizolarea cu polistiren a blocurilor, ceea ar reduce mult arderea de combustibili şi emisiile de noxe în atmosferă?
Borbely Laszlo: M-am gândit deja. Termoizolarea o vom rezolva prin vânzarea de certificate pentru drept de emisie de CO2 în atmosferă.
Majoritatea CET-urilor din ţară, inclusiv Oradea, şi-au vândut „certificatele verzi” pentru a-şi putea cumpăra combustibil. De unde alte certificate dat fiind că primim un număr limitat?
Borbely Laszlo: Mă refer la certificatele care sunt primite de la UE de către Stat. România a fost dezindustrializată după Revoluţie astfel că suntem într-o poziţie avantajată, de a avea surplus de astfel de certificate pentru drepturi de emisii poluante. Concret, putem dispune de circa 1,2 miliarde de euro, bani care pot fi folosiţi doar pentru „proiecte verzi”, precum termoizolarea. Până acum, din cauza certurilor dintre ministere nu există legislaţie pentru acest sector. Am scos din sertar problema şi am convenit cu Ministerul Economiei că e nevoie de o lege a contractului de stat. Deja am găsit două-trei ţări interesate să ne cumpere certificatele.
Şi programul „Rabla” are o tentă industrială, prin încurajarea producţiei de autovehicole. Aţi putea spune care este mai prioritar, Casa Verde sau „Rabla”?
Borbely Laszlo: Ambele programe sunt în primul rând de mediu, aşa că nu pot prefera unul din ele. Programul „Rabla” are ca atu rezultatele incredibile. În nouă zile s-au casat rable cât jumătate din anul trecut. Am predat la REMAT-uri 32.600 de vouchere, am tiprăt încă 40.000 şi am mai comandat 10.000. Avem fonduri suficiente pentru toate rablele din ţară iar suma alocată programului pentru acest an poate fi mărită oricând.
Oradea are probleme majore de mediu din cauza haldelor de cenuşă de la CET şi de şlam de la Alumina, ca şi alte oraşe din ţară. Cum se va rezolva această problemă de mediu?
Borbely Laszlo: Le-am spus primarilor că nu înţeleg de ce nu au accesat fondurile europene sau Fondul de Mediu, care prevăd finanţări pentru iazurile de decantare şi pentru halde. Termoficarea Oradiei va beneficia de 65 de milioane de euro din fonduri europene, fapt care îi va ameliora problemele de mediu.
Aţi putea sprijini folosirea apei termale?
Borbely Laszlo: În Bihor există posibilităţi foarte mari pentru energia geo-termală. Trebuie însă să discut cu cele două firme private care deţin un fel de monopol în domeniu şi cer sume mari pentru a putea fora. Aceste resurse subterane ar trebui să fie în proprietatea autorităţilor locale. Încercăm să găsim o modalitate de a corecta situaţia. Jumătate din judeţ ar putea fi încălzit cu apa termală care costă de zece ori mai puţin. Nu ştiu cum s-au dat din mâna Statului forajele şi terenurile publice aferente.
Ce se va întâmpla cu haldele de gunoi din judeţ, care trebuiau închise?
Borbely Laszlo: Bihorul stă bine, pentru că la Oradea există o haldă ecologică şi un proiect pentru suplimentarea ei. Această haldă va putea prelua deşeurile menajere din judeţ până se vor găsi şi alte soluţii. Însă în tot judeţul Satu Mare nu există o groapă în care normele europene să admită depunerea gunoiului.
Cristian Horgoş
Citiți principiile noastre de moderare aici!