Opt cadre universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Oradea cer demisia ministrului Culturii, Daniel Barbu, de la conducerea comisiei de atestare doctorală pentru Sociologie, Ştiinţe Politice şi Administrative. Aceasta pe motiv că tărăgănează recunoaşterea doctoratelor cât şi învestirea conducătorilor de doctorate.
Ca semnatar al cererii îndreptate către Ministrul Educaţiei, conf. univ. dr. Adrian Hatoş a postat memoriul pe propriul blog, la adresa http://ahatos.blogspot.ro/.
În esenţă, Hatoş arată că şi-a depus teza de abilitare ca şi conducător de doctorate în iunie 2012 iar de atunci tot aşteaptă, la fel ca alţi 15 universitari din ţară plus 120 de doctoranzi.
Solicitat în conferinţă de presă să se pronunţe pe subiect, rectorul orădean Constantin Bungău a precizat din start că nu „se simte în măsură” să aprecieze capacitatea şi disponibilitatea ministrului Culturii de a manageria activitatea unei comisii din subordinea Ministerului Educaţiei.
Frâne la doctorate
Rectorul Bungău a recunoscut însă că se resimte o încetineală şi a altor comisii de atestare doctorală, nu doar la cea de Sociologie. „Îl avem şi pe profesorul de matematică Sorin Gal, care şi-a depus teza de abilitare ca şi coordonator de doctorate de anul trecut şi nu a primit niciun răspuns. Ori valoarea unei Universităţi e dată de activitatea de cercetare din Şcolile Doctorale. Destui conducători de doctorate se pensionează iar dacă locul lor rămâne gol, nu vom mai avea doctoranzi”, a explicat Bungău. Rectorul a arătat apoi că blocarea comisiilor doctorale se repercutează şi mai departe. „Dacă nu se acordă titluri de doctorat, legislaţia ne împiedică să promovăm preparatorii ca asistenţi. Şi e greu să menţii şefi de promoţie cu un salar de 1.000 de lei brut ca preparator. Cum să atragem atunci cadre universitare tinere şi valoroase?”, a întrebat retoric rectorul Bungău.
În context, diriguitorul Universităţii din Oradea a subliniat şi o sincopă a actualelor norme privind promovarea conferenţiarilor ca şi profesori universitari. „Acum ni se cer în comisia de validare membri de peste hotare. Cum să-i conving să vină, şi de unde să-i chem? Şi de ce un conferenţiar care a studiat şi predă în limba română trebuie să-şi prezinte lucrarea în engleză? Mi se pare o anomalie a noii Legi a Educaţiei”, a apreciat rectorul Bungău.
Rectorii fac front comun
Pe de altă parte, rectorul orădean a putut oferi şi o veste bună.
După doi ani de pauză, recent s-a reunit, la Constanţa, Consiliul Naţional al Rectorilor, care şi-a ales un nou preşedinte. „Consiliul Rectorilor va lucra pentru a rezolva sincopele din Lege şi pentru a face lobby pentru o finanţare corespunzătoare a Universităţilor. Cum în toamnă sau primăvară se va da o nouă Lege a Educaţiei, vom încerca să transmitem problemele din mediul universitar şi să cerem ca în comisiile de elaborare să fie şi oameni din învăţământul superior”, a conchis Bungău.
Citiți principiile noastre de moderare aici!