Invitații de marcă ai conferinței din acest an, dedicată relațiilor și relaționării, au fost ministrul Economiei Naționale din Ungaria, Nagy Márton, ministrul adjunct în Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior al Ungariei, Magyar Levente, și ministrul interimar al Finanțelor din România, Tanczos Barna. Au mai fost prezenți ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, deputatul UDMR de Bihor Szabo Odon, subprefectul Emilian Pavel, președintele Asociației oamenilor de afaceri maghiari din România, directori de instituții publice și companii, oameni de afaceri din România și Ungaria.

Primul care a deschis seria discursurilor a fost episcopul romano- catolic László Böcskei, care a oferit locația pentru desfășurarea manifestării, care, plecând de la prevederile Constituției Vaticanului, susține că viața economică are în centru omul, iar o politică economică este sustenabilă dacă “ne duce de la om la om”, în sensul că orice strategie în plan economic trebuie să pună în prim plan cetățeanul și nevoile sale.

Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a afirmat că, de la preluarea mandatului, a realizat cea mai amplă reformă din 20 de ani în domeniile pe care le gestionează, prin reducerea birocrației, eficientizarea proceselor care presupun eliberarea de documente către populație și firme, iar începerea unor investiții nu ar trebui să dureze mai mult de 6 luni.

Intervenția ministrului ungar al Economiei, Nagy Márton, cuprins principalele repere ale celor 6 piloni pe care se bazează politica economică aplicată în țara vecină. Printre măsurile luate se numără stimularea dezvoltării IMM-urilor, sprijinirea familiilor tinere pentru a crește natalitatea, păstrarea unui deficit bugetar cât mai redus, sprijinirea dezvoltarilor imobiliari de a construi locuințe care însă să se vândă la un preț maximal stabilit.

Poate cel mai important aspect al declarației ministrului Márton se referă la atenția pe care care Ungaria o acordă creșterii numărului de km de cale ferată electrificată, care să contribuie la mărirea volumului în transportul de mărfuri în acest mod într-o economie verde europeană.

Ungaria este un punct logistic important în transportul cargo, cu volume mult mai mari decât alte țări, totodată fiind o zonă care asigură legăturile dintre diverse porturi din Europa, inclusiv în transportul mărfurilor care ajung în portul Constanța și au destinația țări din vestul Europei, anual pe autostrăzile din țara vecină circulă aproximativ 3 milioane de camioane.

Referitor la balanța schimburilor comerciale dintre România și Ungaria, Nagy Márton a anunțat că exporturile din Ungaria către România, în 2024, au fost de 8 miliarde de euro, iar importurile din țara noastră au fost de 3,5 miliarde de euro, energia electrică, alimentele și diverse metale fiind principalele lucruri cumpărate de țar vecină de la noi. În privința susținerii investițiilor directe în companiile din România, valoarea acestora este de aproximativ 3 miliarde de euro, Mol și Wizz Air fiind două din cele mai importante.

Ministrul interimar al Finanțelor, Tanczos Barna, a recunoscut că avea pregătit un alt discurs pentru intervenția sa, însă având în vedere evoluțiile în plan guvernamental din România, respectiv demisia premierului Marcel Ciolacu și implicit a Guvernului, nu mai poate să anunțe elemente care privesc planurile pe termen mediu și lung în domeniul finanțelor publice. Totuși, acesta consideră că turbulențele înregistrate la burse și în domeniul bancar nu sunt în măsură să afecteze sectorul economic prea mult dacă se va ajunge la o nouă stabilitate în plan politic.

„Ministerul de Finanțe are rezervele necesare pentru a asigura cheltuielile bugetare zilnice. Cel mai important lucru pentru România este recuperarea stabilității cât mai repede. Economia românească este stabilă și rezistentă. Cât vor fi eu ministru, o reformă fiscală nu se va face fără o dezbatere publică. De 12 ani, în România, dezvoltarea s-a bazat pe consum, însă ea trebuie să se bazeze pe investiții. Este absolut necesară reforma sistemului bugetar. Situația actuală poate fi comparată astfel. România este un pacient pe care medicii vor să-l salveze, dar pacientul își scoate perfuziile și vrea să fugă din spital. Nu văd, acum riscul unei recesiuni, economia românească este capabilă să se redreseze în câteva luni, dacă există stabilitate.” a declarat Tanczos Barna.

După o scurtă pauză, manifestarea a continuat cu două secțiuni. Prima dedicată mișcărilor internaționale de capital, moderată de directorul executiv al firmei Xponential Transylvania & Claudiopolis Logistic SRL, Szocs Endre, i-a avut invitați pe ministrul adjunct în Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior al Ungariei, Magyar Levente, și Balint Csaba, membru al Consiliului de administrație de la Banca Națională a României.

La masă rotundă al Clubului antreprenorilor, pe tema „Mobilitate și conectivitate”, au avut intervenții directorul general MOL România, Mozga Gábor, directorul general, Rozoti Spedition, Wagner István, și directorul general Railport Arad, Szilagyi György.