Directorul Transgex, Alin Iacobescu, e revoltat că, deşi compania sa produce electricitate nepoluantă în Oradea, din apă geotermală, Statul Român refuză să-i plătească certificatele verzi! Este vorba despre o micro-centrală termoelectrică ce funcţionează în incinta ştrandului Ioşia, deja de un an. O centrală ce ar putea servi drept model pentru viitorul termoenergetic al Oradiei, dar care, iată, întâmpină dificultăţi. „Nu vor să ne dea certificatele verzi pe care ni le datorează, conform legii, pentru că nu a fost notificată în prealabil Comisia Europeană. Dar aceasta nu era atribuţia noastră, ci a ANRE. Noi am făcut toţi paşii necesari pentru funcţionarea centralei. Am primit atestat, licenţă de producţie a energiei electrice de la ANRE”, transmite Iacobescu, anunţând că s-a adresat deja Comisiei Europene. „Ne-am adresat să vedem de ce ne discriminează. Dar aşa este la noi. Trebuie făcut un pic de scandal pe dincolo. Deocamdată ne-am adresat Comisiei Europene. Noi am respectat legea. Am investit, avem atestat şi contract cu un cumpărător”, spune Iacobescu. Electrica Transilvania Nord preia energia produsă de centrala electrică verde din Ioşia Nord. Alin Iacobescu spune că, pentru birocraţii din Capitală, faptul că deţine singura centrală de acest fel din ţară constituie un dezavantaj pentru Transgex! „Dacă suntem singurii care deţinem aşa ceva, ce să facem? Să nu o mai utilizăm?!”, se întreabă, revoltat, directorul.
Utilizare în cascadă
Centrala foloseşte apă geotermală scoasă de la 2.800 de metri adâncime. Investiţia a costat 220.000 de euro, iar puterea sa electrică este de 65 kW. De altfel, pe lângă energia electrică pe care o produce şi o vinde apoi în sistemul energetic naţional, centrala Transgex livrează şi energie termică. Aceasta este preluată de către sistemul de termoficare al oraşului şi ajunge în bazinele ştrandului Ioşia. Procesul tehnologic este explicat de Iacobescu, pe scurt: „În primă treaptă se prepară curent electric de la 106 la 95 de grade. Apoi, în staţia de geoterm se pregăteşte un agent termic, care este transmis punctelor termice, fiind folosită vara pentru apă caldă, iar iarna pentru încălzire. Apoi intră şi în bazinele ştrandului, la 40 de grade, după ce se preia temperatura din ea, trecând prin schimbătoarele de căldură. Avem, aşadar, o utilizare în cascadă, cea mai eficientă. E păcat să aruncăm apa la 90 de grade”, declară Iacobescu.
Hibrid pentru rentabilitate
Deoarece fără certificate verzi centrala termoelectrică din Ioşia nu îşi atinge pragul de rentabilitate, Transgex îşi face acum planul pentru hibridizarea centralei. Pe lângă apă geotermală, o altă sursă de energie ataşată ar fi energia solară. „Avem un proiect care demonstrează că se poate utiliza şi mixt – geotermal combinat cu energie solară, pentru o utilizare mai complexă”, informează Alin Iacobescu. Directorul şi-ar dori să atragă o finanţare nerambursabilă pentru acest proiect. „Ar fi de dorit să fim sprijiniţi în domeniul acesta, deoarece se utilizează complet o resursă a ţării şi nu se importă energie”, îşi face elan directorul Transgex, care şi-a prezentat proiectul ieri, la Hotel Dacia Continental, în cadrul întâlnirii transfrontaliere pe geotermalism – GeoSEE. Organizată de Institutul Geologic al României (IGR), această întâlnire face parte dintr-un proiect mai larg, sud-european, ce îşi propune să încurajeze abordări inovative, pentru o creştere a randamentului instalaţiilor ce exploatează resurse geotermală, inclusiv la temperaturi mai scăzute. Cum? Prin hibridizarea resursei geotermale cu alte energii verzi, regenerabile, indiferent că este vorba despre energia solară, hidro sau eoliană.
Găzduită de către directorul IGR, Marcel Mărunţiu, la întâlnire au participat oficialităţi locale – prefect, primarii de Oradea şi Beiuş – alături de unsprezece parteneri din opt ţări: România, Ungaria, Croaţia, Italia, Serbia, Slovenia, Macedonia şi Bulgaria. În cadrul întâlnirii a fost prezentată şi trecerea Beiuşului pe geotermal, proiect realizat tot în parteneriat cu firma Transgex.
Transgex se laudă şi cu roşiile produse în serele din Livada, încălzite cu apă geotermală. La fel ca şi în cazul centralei din Ioşia, serele geotermale întinse pe două hectare sunt unicat în ţară.
Citiți principiile noastre de moderare aici!