De-a lungul celor 52,74 de kilometri ai acestui tronson, potrivit raportului CFR, stadiul lucrărilor este de doar 16,14%.

„Vestea proastă este că în defileul dintre Vadu Crișului și Poieni, unul dintre cele mai spectaculoase trasee feroviare din țară, am avut una din cele mai mari poticneli birocratice pe care le-am întâlnit de când monitorizăm transporturile. Cu toată graba PNRR, Apele Române s-au pus de-a curmezișul cu largul concurs al consultantului Egis. Abia recent pare-se că s-a rezolvat în sfârșit situația și autorizația de construire ar trebui să iasă în perioada imediat următoare, martie-aprilie”, au scris reprezentanții Asociației Pro Infrastructură (API) pe rețelele de socializare.

În schimb, reprezentanții organizației non-guvernamentale, stadiul lucrărilor în zona defileului Crișului Repede sunt într-un stadiu promitățor.

„Vestea bună: cei 15 kilometri dintre Vadu Crișului și Aleșd, fir simplu proiectat la 160 km/h, se află în execuție într-un stadiu care ne dă speranțe că pot fi gata să primească trenurile în termenul PNRR, august 2026, și vom vedea dacă vor fi într-adevăr deschiși la pachet cu Aleșd-Oradea”, se mai arată în postarea API.

În aceeași postare, Asociația susține că executantul lucrărilor pe tronsonul 3, FCC – Gülermak, câștigătorul licitației pentru cel de-al treilea tronson trebuie să execute un sistem de „sină – traversă în teren, pe jumătate din cei aproape 53 de kilometri ai lotului, adică pe vreo 26 de kilometri”.

„Dintre aceștia, pe 15 km între Vadu Crișului și Aleșd avem fir nou aproape integral. Deci ne mai rămân cam 11 kilometri (pot fi pe sărite, nu neapărat continui) din totalul celor 38 dintre Vadu Crișului și Poieni, ce vor fi autorizați în curând, unde constructorii trebuie să intre imediat în teren ca să ajungă foarte rapid la un nivel suficient de șină-traversă”, au mai explicat reprezentanții API.

Indulgență din partea Comisiei Europene

Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură au scris și câteva gânduri pozitive despre flexibilitatea Comisiei Europene, care în urma negocierilor din vara anului 2025, a permis ca România nu să piardă întreaga finanțare PNRR, chiar și în ciuda întârzierilor cu care se confruntă proiectul feroviar.

„Nu putem decât să apreciem indulgența profesorului, Comisia Europeană, a cărui flexibilitate a făcut ca elevul, România, să ia notă de trecere și să nu piardă chiar toți banii alocați proiectului prin PNRR. Și trebuie să dăm o bilă albă și oficialilor din MIPE și guvern care au renegociat în iulie-august 2025 aceste condiții care, parțial, mai îndulcesc amarul marilor ratări feroviare”, se mai arată în descrierea postării.

Până la momentul publicării acestei știri, atât Ministerul Transporturilor, cât și CFR nu au oferit explicații cu privire la pierderile din finanțarea proiectului.